Program de
guvernare
Documentul original ↗
Proiect editorial 2026-2028Propuneri, date și condiții de implementare, cu stadiul verificării la vedere.

Document colectat · Rapoarte publice privind educația

Raport privind starea învățământului preuniversitar din România

Instituția sau publicația sursă
Rapoarte publice privind educația
Data preluării
26.09.2026 17:54
Dimensiunea materialului
2.713,5 KB

Conținutul disponibil în colecție

Textul documentului

ă și special), în timp ce toate celelalte niveluri de învățământ înregistrează scăderi ale efectivelor de elevi, cea mai consistentă fiind înregistrată la nivelul învățământului gimnazial (aproape 10 mii de elevi). Astfel, în anul școlar 2022/2023: • Se continuă trendul ascendent din anul școlar anterior, la nivelul învățământului preșcolar, cu o creștere de aproape 4 mii de copii. Această tendință se înregistrează echilibrat pe ambele medii de rezidență, creșterea fiind de aproximativ 2 mii de copii pe fiecare mediu de rezidență. • În ansamblul învățământului primar, cresc efectivele de elevi față de anul anterior cu 6,4 mii de elevi, ajungând la 868,6 mii de elevi. Creșterea valorii indicatorului este determinată de creșterea efectivelor de elevi din mediul urban, la nivelul mediului rura fiind înregistrată o ușoară sădere, cu 104 elevi. • La nivelul învățământului gimnazial, efectivele de elevi au fost de 727,8 mii de elevi, în scădere cu 9,3 mii de elevi față de anul școlar anterior; scăderi ale efectivelor de elevi de gimnaziu se observă pe ambele medii de rezidență, însă în mediul rural scăderea este mai semnificativă decât în mediul urban (cu 5,9 mii de elevi în rural, față de scăderea cu 3,4 mii de elevi în urban). • În învățământul liceal, au fost înscriși 590,4 mii de elevi, cu 3,1 mii de elevi mai puțini față de anul școlar anterior. • În învățământul profesional, continuă tendința descendentă din anul școlar anterior (cu 8,7 mii de elevi mai puțin decât în anul școlar anterior). • În învățământul postliceal, a avut loc o scădere cu 2,7 mii de elevi, efectivele de elevi ajungând la 86,7 mii, acest nivel educațional fiind cel mai puțin reprezentat în totalul populației şcolare. Rata brută de cuprindere la toate nivelurile de învățământ În anul școlar 2022/2023, rata brută de cuprindere la toate nivelurile de învățământ (de la învățământul preșcolar la cel superior) a fost de 76%, iar valoarea indicatorului pentru învățământul preuniversitar a fost de 73%. Diferențe semnificative între valorile indicatorului pe sexe se înregistrează în favoarea populației feminine, în special la nivelul populației școlare din învățământul postliceal și învățământul superior. 10 Rata brută de cuprindere școlară la toate nivelurile de învățământ se calculează prin raportarea numărului de elevi cuprinși în toate nivelurile de învățământ, indiferent de vârstă, la populația totală de vârstă oficială cuprinderii în învățământ (3-23 de ani), rezidentă la 1 iulie a anului respectiv. Pentru anul școlar 2022/2023, rata brută de cuprindere la toate nivelurile de învățământ evidențiază următoarele: • indicatorul continuă tendința descendentă din anii școlari anteriori, accentuată în perioada post- pandemică, ajungând la cea mai scăzută valoare din ultimii nouă ani (76%); valoarea maximă a acestui indicator ( 78,6%) a fost înregistrată în anii școlari 2018/2019 și 2019/2020; • pe sexe, scăderea este ușor mai crescută în rândul fetelor (cu 1,5 p.p.), față de băieți (cu 1,2 p.p.); diferența pe sexe a valorii indicatorului se menține la peste, însă, 4 p.p. în favoarea fetelor. Tabel 2. Rata brută de cuprindere de la învățământul preșcolar la cel superior, ca raport din populația în vârstă de 3-23 de ani 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/ 2021/ 2022/ 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 Total 76,6 78,5 78,2 78,3 78,6 78,6 78,1 77,3 76,0 Feminin 78,1 80,0 79,7 79,9 80,1 80,5 80,3 79,6 78,1 Masculin 74,3 77,1 76,8 76,8 77,1 76,8 76,0 75,2 74,0 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2015-2023 În perioada 2014/2015 – 2020/2021, rata brută de cuprindere de la învățământul primar la cel superior (6- 23 de ani) a înregistrat tendințe ascendente, cu excepția unui singur an școlar (2016/2017). În anul școlar 2022/2023, valoarea indicatorului continuă tendința descendentă din anul școlar anterior, valoarea indicatorului coborând sub 75%. Pe sexe, valorile indicatorului au înregistrat tendințe diferite în ultimii ani, astfel: • valoarea indicatorului pentru populația școlară feminină a urmat tendința populației școlare generale, ascendentă până în 2020 și descendentă din 2021. Pentru populația școlară masculină, valoarea aceluiași indicator a manifestat tendințe descendente cu 3 ani mai devreme decât în cazul populației feminine, începând cu anul școlar 2019/2020. • valoarea indicatorului continuă să fie mai mare în cazul fetelor (77% fete și 72,3% băieți), însă a diferența dintre valorile indicatorului pe sexe este în scădere. Tabel 3. Rata brută de cuprindere de la învățământul primar la cel superior, ca raport din populația în vârstă de 6-23 de ani 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/ 2021/ 2022/ 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 Total 75,0 76,6 76,2 76,3 76,8 76,9 77,0 76,1 74,6 Feminin 77,0 78,3 77,9 78,1 78,6 79,2 79,6 78,7 77,0 Masculin 72,1 75,0 74,6 74,7 75,1 74,8 74,7 73,6 72,3 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2015-2023 11 Raportându-ne numai la rata brută de cuprindere în învățământul preuniversitar, la nivelul anului școlar 2022/2023, se observă că: • valoarea indicatorului a fost de 73% (raportată la populația de 3-21 de ani), continuând tendința descendentă din perioada 2014-2021; • scăderea valorii indicatorului se regăsește atât la nivelul populației școlare feminine, cât și al populației școlare masculine (cu 1,6 p.p. fetele, respectiv cu 1,3 p.p. băieții); • populația școlară feminină înregistrează o rată de cuprindere mai mare cu 1,9 p.p. față de cea masculină; această diferență s-a redus față de anul școlar anterior. Tabel 4. Rata brută de cuprindere în învățământul preuniversitar (de la învățământul preșcolar la cel postliceal) ca raport din populația în vârstă de 3-21 de ani 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/ 2021/ 2022/ 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 Total 78,1 76,8 76,4 76,4 76,3 76,1 75,3 74,4 73,0 Feminin 78,6 77,3 77 77,2 77,2 77,1 76,4 75,6 74,0 Masculin 76,6 76,3 75,8 75,6 75,5 75,2 74,3 73,4 72,1 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2015-2023 În cazul populației de 3-18 ani, rata brută de cuprindere de la învățământul preșcolar la cel liceal evidențiază: • în perioada de timp analizată, se constantă o tendință descendentă a valorilor indicatorului, atât pe total, cât și pe sexe; • valoarea indicatorului în anul de referință al raportului este de 82,7%, în scădere cu 2,3 p.p. față de anul anterior; • valorile indicatorului pe sexe sunt în scădere, dar cu valori echilibrate; • ușorul avantaj al fetelor continuă în al treilea an consecutiv. Tabel 5. Rata brută de cuprindere în învățământul preuniversitar (de la învățământul preșcolar la cel liceal) ca raport din populația în vârstă de 3-18 ani 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/ 2021/ 2022/ 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 Total 88,5 88,7 88,2 88,1 88,0 87,8 86,8 85,0 82,7 Feminin 88,6 88,3 87,9 88,0 87,9 87,7 86,8 85,0 82,8 Masculin 88,1 91,0 88,4 88,2 88,1 87,8 86,7 84,9 82,7 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2015-2023 Având în vedere evoluțiile diferitelor rate de cuprindere analizate în această secțiune, putem observa continuarea tendinței de scădere a ponderii copiilor/elevilor/studenților cuprinși în sistemul de educație, din totalul populației de vârstă corespunzătoare. Această stare de fapt indică în mod indirect faptul că există un număr semnificativ de elevi care renunță să continue studiile într-un nivel superior de educație sau abandonează studiile încă din învățământul primar. Se evidențiază ca fiind necesară reluarea unor studii tematice dedicate copiilor aflați în afara sistemului de educație (out of school students), utilizând metodologia studiilor tematice în această arie realizate de Ministerul Educației, Institutul de Științe ale Educației și Reprezentanța UNICEF România în perioada 2012-2016. 12 I.B. Învățământul antepreșcolar și preșcolar Învățământul antepreșcolar În anul școlar 2022/2023, în învățământul antepreșcolar au fost cuprinși 27 de mii de copii. Valorile indicatorului pe sexe arată că în creșe sunt înscriși mai mulți băieți decât fete. Numărul de copii înscriși în învățământul antepreșcolar din mediul rural este semnificativ mai redus față de numărul celor din mediul urban, reflectând disparitățile în ceea ce privește oferta. Aproape trei sferturi dintre copiii înscriși în învățământul antepreșcolar au vârsta de 2 ani și peste. • Numărul creșelor și al copiilor înscriși în învățământul antepreșcolar, pe medii de rezidență, sexe și forme de proprietate În anul școlar 2022/2023, în învățământul antepreșcolar au fost cuprinși 27 de mii de copii, valoare în creștere cu 5,3 mii de copii față de anul școlar anterior. Activitățile educaționale și de îngrijire s-au desfășurat în 420 de unități independente și secții din cadrul grupurilor școlare. Din numărul total al copiilor înscriși în învățământul antepreșcolar, 94,1% se regăsesc în mediul urban (25,4 mii de copii înscriși), respectiv 5,9% în mediul rural (1,5 mii de copii). Valorile indicatorului pe sexe arată că sunt mai mulți băieți înscriși în învățământul antepreșcolar decât fete (13.896 de băieți, respectiv 13.104 fete). Cei mai mulți dintre copiii cuprinși în învățământul preșcolar se regăsesc în instituții publice (97,7%), datele fiind în ușoară creștere în raport cu cele înregistrate în anul școlar anterior. Tabel 6. Copii înscriși în creșe, pe medii de rezidență, sexe și forma de proprietate 2018/2019 2019/2020 2020/2021 2021/2022 2022/2023 Total 21872 100% 22506 100% 17400 100% 21690 100% 27000 100% Urban 21512 98,4% 22027 97,9% 16971 97,5% 20992 96,8% 25419 94,1% Rural 360 1,6% 479 2,1% 429 2,5% 698 3,2% 1581 5,9% Feminin 10401 48% 10877 48,3% 8472 48,7% 10436 48,1% 13104 48,5% Masculin 11471 52% 11629 51,7% 8928 51,3% 11254 51,9% 13896 51,5% Public 21120 97% 21818 96,9% 16906 97,2% 21138 97,5% 26385 97,7% Privat 752 3% 688 3,1% 494 2,8% 552 2,5% 615 2,3% Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2019-2023 • Copiii înscriși în învățământul antepreșcolar, după programul de funcționare al creșei La nivelul anului 2022/2023, din numărul total al copiilor înscriși în învățământul antepreșcolar, în funcție de programul de funcționare al creșelor, numai 0,6% dintre copii frecventează programul normal și 0,4% programul săptămânal și special; 99% dintre copiii din crește sunt cuprinși în programul prelungit. Analiza valorilor indicatorului pe medii de rezidență arată că: - numărul copiilor înscriși în creșe din mediul urban este cu mult mai mare decât al copiilor înscriși în creșe din mediul rural; - în anul școlar de referință al raportului apar pentru prima dată copii cuprinși în creșe cu program normal din mediul rural; - numărul copiilor din creșe este în creștere atât în mediul urban, cât și în mediul rural. 13 Tabel 7. Numărul copiilor înscriși în învățământul antepreșcolar după programul de funcționare al creșei, pe medii de rezidență 2018/2019 2019/2020 2020/2021 2021/2022 2022/2023 Total Total 21872 22506 17400 21690 27000 Urban 21512 22027 16971 20992 25419 Rural 360 479 429 698 1581 Program normal Total 288 172 228 150 159 Urban 288 172 228 150 114 Rural - - - - 45 Program prelungit Total 21206 21964 17023 21307 26721 Urban 20846 21485 16594 20609 25185 Rural 360 479 429 698 1536 Program săptămânal și Total 378 370 149 233 120 special Urban 378 370 149 233 120 Rural - - - - - Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2019-2023 • Copiii înscriși în învățământul antepreșcolar pe vârste În anul școlar 2022/2023, din numărul total al copiilor înscriși în învățământul antepreșcolar, 0,6% au vârsta mai mică de 1 an, 22,7% au 1 an, aproape două treimi au 2 ani (65,5%), iar 11,2% au 3 ani. Față de anul școlar anterior se constată creșteri ale valorii indicatorului la vârstele de 1 și 2 ani, respectiv scăderea valorii indicatorului la vârstele extreme (sub 1 an, respectiv 3 ani). Cea mai mare creștere a ponderii copiilor cuprinși în creșe se înregistrează la copiii de 2 ani (cu 1,2 p.p.), iar cea mai mare scădere la copiii mai mici de 1 ani (cu 0,9 p.p.). Valorile indicatorului pe sexe relevă o situație echilibrată. Tabel 8. Ponderea copiilor înscriși în învățământul antepreșcolar, pe vârste 2018/2019 2019/2020 2020/2021 2021/2022 2022/2023 Total 1% 1,9% 1,1% 1,5% 0,6% sub 1 an Feminin 1% 2,2% 1,1% 1,8% 0,7% Masculin 0,8% 1,6% 1,2% 1,3% 0,5% Total 27% 26,8% 17,9% 22,6% 22,7% 1 an Feminin 28% 27,2% 17,7% 22,6% 23% Masculin 26,1% 26,5% 18,0% 22,5% 22,4% Total 63% 62,7% 64,4% 64,3% 65,5% 2 ani Feminin 61,4% 62,3% 64,3% 64,3% 65,4% Masculin 63.7% 63,1% 64,4% 64,3% 65,6% Total 9% 8,6% 16,6% 11,6% 11,2% 3 ani Feminin 9,6% 8,3% 16,8% 11,2% 11% Masculin 9,4% 8,7% 16,4% 11,9% 11,4% Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2019-2023 14 Rata brută de cuprindere în învățământul preșcolar În anul școlar 2022/2023, rata brută de cuprindere a copiilor în învățământul preșcolar a fost de 84,4%, valoare în ușoară scădere față de anul școlar anterior. Rata brută de cuprindere în învățământul preșcolar din mediul rural este semnificativ mai redusă decât în mediul urban, ca urmare a ponderii mai mici a copiilor care frecventează grădinițele în mediul rural. În an
← Înapoi la începutul extrasului

Extrasul poate avea altă structură decât documentul original. Data preluării nu reprezintă perioada statistică sau data publicării de către instituție.

Identificarea exactă a documentului colectat

Amprenta SHA-256 permite identificarea versiunii preluate.

0048e903dd61c9d63fcfd2985cf2edd0464bd5fb03211cf72b10c8ca8fc10cc3