Raport privind starea învățământului preuniversitar din România

onizează lansarea și altor investiții, care să conducă la încheierea a peste 4.000 de contracte, valoarea apelurilor fiind de peste două miliarde de euro, iar în total s-ar preconiza o angajare a 3,3 miliarde de euro din PNRR prin aceste apeluri până la final de 2023. Sunt investiții de infrastructură, de construcție de noi şcoli ori cămine şi cantine pentru studenți, proiecte de digitalizare a universităților şi de dotare a şcolilor cu laboratoare de informatică şi ştiințe, a cabinetelor şcolare pe discipline, a sălilor de sport şi atelierelor de practică. Ne dorim ca raportul de față să reprezinte un instrument util specialiștilor în domeniu (interesați de starea și creșterea calității învățământului preuniversitar, în vederea dezvoltării și implementării de politici publice și desfășurării de acțiuni menite să crească performanța învățământului preuniversitar la toate nivelurile), partenerilor Ministerului Educației, tuturor factorilor interesați și opiniei publice, în vederea informării transparente și continuării colaborării pentru proiectarea și furnizarea unei educații de calitate, esențiale pentru funcționarea adecvată a unei societăți durabile. 5 REZUMAT EXECUTIV Prezentul raport este structurat în trei părți: Partea I prezintă o analiză a sistemului de învățământ preuniversitar din perspectiva indicatorilor de bază, Partea a II-a cuprinde principalele acțiuni desfășurate și rezultate obținute în anul școlar 2022 – 2023, iar Partea a III-a stabilește prioritățile învățământului preuniversitar pentru 2024. Partea I a fost elaborată de Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație – Unitatea de Cercetare în Educație. Părțile a II-a și a III-a au fost realizate prin contribuțiile departamentelor Ministerului Educației și ale instituțiilor direct subodonate/coordonate cu atribuții în domeniul învățământului preuniversitar. Unitatea de Politici Publice a coordonat activitatea de elaborare a Raportului, analizând datele și contribuțiile departamentelor și evidențiind modalitatea în care acestea reflectă politicile publice pentru educație la nivel național și european implementate în perioada de referință în sistemul de învățământ preuniversitar din România . Partea I a Raportului privind starea învățământului preuniversitar din România pentru anul școlar 2022-2023 cuprinde date statistice care evidențiază atât valoarea indicatorilor în anul de referință al raportului, cât și tendințele generale ale indicatorilor, înregistrate în ultimii ani la nivelul sistemului de învățământ preuniversitar. În cazul indicatorilor care utilizează informații colectate la începutul anului școlar (indicatori de intrare), analiza a fost realizată având ca reper anul școlar 2022-2023. Pentru indicatorii care utilizează informații colectate la final de an școlar (indicatori de ieșire), analiza a fost realizată având ca reper anul școlar 2021-2022, datele de ieșire ale INS pentru anul școlar 2022-2023 nefiind disponibile la momentul realizării raportului. Indicatorii analizați în cadrul raportului oferă informații din perspectiva următoarelor dimensiuni majore care reflectă stadiul învățământului preuniversitar din România într-un anumit interval de timp : acces și participare la educație, resursele umane implicate și rezultatele elevilor la evaluările naționale. Acces și participare la educație În anul școlar 2022-2023, numărul de elevi din învățământul preuniversitar a fost de 2.891,7 mii, în scădere ușoară față de anul școlar anterior. Rata brută de cuprindere școlară în toate nivelurile de învățământ (de la învățământul preșcolar la cel superior), ca raport din populația în vârstă de 3-23 de ani, a fost de 76%, valoare mai mică în raport cu anul școlar anterior. • Învățământul antepreșcolar și preșcolar În învățământul antepreșcolar au fost cuprinși 27 de mii de copii. Numărul copiilor înscriși în creșe în mediul rural este considerabil mai redus decât numărul copiilor cuprinși în creșe din mediul urban. În învățământul preșcolar au fost cuprinși, în anul școlar 2022-2023, 521,8 mii de copii, în creștere cu 3,9 mii de copii față de anul școlar anterior. Rata brută de cuprindere în învățământul preșcolar a scăzut ușor față de anul anterior, înregistrând valoarea de 84,4%. Rata de cuprindere în învățământul preșcolar din mediul rural continuă să rămână semnificativ mai mică decât în mediul urban. • Învățământul primar și gimnazial Efectivele de elevi din învățământul primar și gimnazial au cuprins 1.596,5 mii de elevi (cu 3 mii mai puțin decât în anul școlar precedent). În anul școlar 2022-2023, rata de cuprindere în învățământul primar și gimnazial a scăzut (83,5%). Mediul rural continuă să rămână defavorizat în privința ratei brute de cuprindere, în special la nivelul învățământului gimnazial, unde diferențele între rural și urban ajung la valori de peste 27 p.p. (68,6% rural și 96,0% urban). În anul școlar 2021/2022, rata 6  abandonului școlar a fost constantă față de anul școlar anterior. La nivel general, 1,2% dintre elevii de nivel primar și gimnazial (18,5 mii de elevi) au abandonat școala. • Învățământul liceal și profesional În anul școlar 2022-2023, rata brută de cuprindere în învățământul secundar superior a fost de 79,8%, valoare în scădere față de anul școlar anterior. În anul școlar 2022-2023, aproape opt din zece elevi, înscriși în clasa a VIII-a cu un an în urmă, și-au continuat studiile la liceu, iar doi din zece s-au înscris în învățământul profesional. La nivelul anului 2021-2022, 2% dintre elevii de liceu au abandonat studiile, cei mai mulți dintre aceștia provenind din filiera tehnologică. În învățământul profesional, rata abandonului a crescut în 2021-2022, față de anul școlar anterior (2,8%). • Învățământul postliceal și de maiștri Rata brută de cuprindere în învățământul postliceal și de maiștri este constantă față de anul școlar anterior. La fel, ratele specifice de cuprindere au păstrat valori relativ constante în ultimii ani. O pondere importantă a tinerilor cuprinși în învățământul postliceal și de maiștri se regăsește în grupa de vârstă de 21 de ani și peste. Rata abandonului școlar în învățământul postliceal și maiștri a înregistrat o creștere la nivelul anului școlar 2021/2022, până la valoarea de 8,7%. Resurse umane În anul școlar 2022/2023, numărul angajaților din învățământul preuniversitar (personal didactic, didactic auxiliar, administrativ, de întreținere și operațional) a înregistrat o ușoară creștere în comparație cu anul școlar precedent, ajungând la valoarea de 295,7 mii de persoane. Peste jumătate din personal funcționează în ciclul primar și gimnazial, puțin peste un sfert în liceu, o cincime în învățământul preșcolar și ponderi reduse în învățământul profesional și în cel postliceal și de maiștri. La nivelul ansamblului învățământului preuniversitar, personalul didactic are o pondere de 71,8% din totalul angajaților (212,3 mii de persoane). În anul școlar 2022-2023, ponderea personalului didactic calificat a avut valori cuprinse între 94% (la nivel profesional) și 99,2% (la nivel liceal). Față de anul școlar anterior, numărul elevilor ce revine unui cadru didactic a rămas constant pentru toate nivelurile de învățământ. Rezultate ale elevilor la evaluările naționale • Rata de absolvire a învățământului gimnazial a fost de 75,7% la finele anului școlar 2021/2022, în creștere față de anul școlar anterior. Variația valorilor indicatorului trebuie analizată în contextul modificărilor de structură ale sistemului de învățământ determinate de introducerea clasei pregătitoare în anul școlar 2012/2013. Absolvenții sunt, preponderent, elevi care au avut debutul școlar la 6 ani, în anul școlar 2013/2014, în clasa pregătitoare. Pe medii de rezidență, rata de absolvire este constant mai ridicată în mediul urban în comparație cu mediul rural (90% în urban și 61,4% în rural). • La Evaluarea Națională din anul 2023, ponderea elevilor cu medii peste 5 a fost de 76,4%, în scădere cu 6 p.p. față de anul școlar anterior. Media generală la nivel național a fost de 7,62, în creștere față de anul școlar anterior (cu 0,76). • 77,3% dintre absolvenții de liceu au promovat Examenul de Bacalaureat în 2023. Pe filiere de formare, cea mai mare rată de promovare a fost înregistrată la liceele teoretice, iar cea mai redusă la liceele tehnologice. • În anul școlar 2021/2022, rata de absolvire a învățământului profesional a ajuns la 14,3%, valoarea fiind în creștere față de anul școlar anterior. Situația educației și formării profesionale din perspectiva indicatorilor europeni 7 Din perspectiva indicatorilor europeni 2022, rata de părăsire timpurie a sistemului de educație și formare profesională a înregistrat o tendință lentă, dar constantă, de scădere. Decalajul dintre România și media UE- 27 a avut o tendință generală descendentă, însă ținta asumată de România pentru acest indicator, în 2020 (11,3%), nu a fost atinsă. Rata de părăsire timpurie a școlii în 2022, în România, a fost de 15,6%. Participarea la educația preșcolară a copiilor cu vârsta cuprinsă între 4 ani și vârsta oficială de înscriere în învățământul obligatoriu este un indicator european care a avut ca țintă, pentru anul 2020, valoarea de 95%. La nivelul anului 2021, media UE-27 privind acest indicator a fost de 94,9%. În România s-au înregistrat creșteri importante ale valorii indicatorului, însă nu a fost atinsă ținta propusă, valoarea indicatorului, în 2021, fiind de 81,5%, în scădere față de anul anterior. În ultimul deceniu, România nu a reușit să înregistreze un progres consistent privind participarea adulților (25-64 de ani) la învățare pe tot parcursul vieții. Valorile indicatorului s-au situat în intervalul 1-2% în perioada 2011-2020; pentru 2022, se observă o creștere a valorii indicatorului până la 5,4%, însă valoarea este inferioară țintei europene (15%), precum și mediei UE-27 (11,9%). Partea a II-a a Raportului prezintă principalele acțiuni desfășurate și rezultate obținute în anul școlar 2022 – 2023, corelate cu domeniile prioritare de acțiune și nivelurile de învățământ din cadrul Proiectului „România Educată”, care vizează: cariera didactică, managementul și guvernanța sistemului de educație, finanțarea sistemului de învățământ preuniversitar, infrastructura sistemului de educație, curriculum și evaluare centrate pe competențe, educație incluzivă de calitate pentru toți copiii, alfabetizarea funcțională, promovarea educației ȘTIM, digitalizarea, reziliența, educația timpurie, învățământul profesional și tehnic, inclusiv dual. De asemenea, sunt prezentate progresele realizate în cadrul unor domenii transversale precum învățământul în limbile minorităților, dimensiunea internațională a învățământului preuniversitar românesc, asigurarea calității, învățarea pe tot parcursul vieții. Partea a III-a a Raportului privind starea învățământului preuniversitar pentru anul 2022-2023 stabilește obiectivele strategice ale Ministerului Educației, pentru 2024, aferente domeniilor prioritare din proiectul ”România Educată”, respectiv: Dezvoltarea carierei didactice; Îmbunătățirea managementului și redefinirea guvernanței sistemului de educație; Îmbunătățirea finanțării sistemului de învățământ preuniversitar ; Dezvoltarea infrastructurii învățământului preuniversitar; Actualizarea curriculumului și evaluării centrate pe competențe ; Asigurarea unei educații incluzive și de calitate pentru toți copiii; Susținerea și promovarea alfabetizării funcționale; Promovarea educației ȘTIM; Susținerea digitalizării educației; Dezvoltarea educației timpurii; Dezvoltarea învățământului profesional; Asigurarea rezilienței. 8 PARTEA I – ANALIZA SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR DIN PERSPECTIVA INDICATORILOR DE BAZĂ CAPITOLUL I. PARTICIPARE ȘCOLARĂ ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR I.A. Ansamblul sistemului de învățământ Evoluția efectivelor de elevi din învățământul preuniversitar În anul școlar 2022/2023, numărul de elevi din învățământul preuniversitar a fost de 2891,7 mii, în scădere ușoară față de anul școlar anterior. Pe niveluri de învățământ, s-au înregistrat creșteri ale efectivelor de elevi în învățământul primar și în cel preșcolar. La toate celelalte niveluri, populația școlară a scăzut cu valori cuprinse între 2,7-9,3 mii de elevi. În ultimii ani, efectivele de elevi cuprinse în sistemul românesc de învățământ preuniversitar au fost în scădere de la un an la altul, singura excepție fiind anul școlar 2021/2022. În anul de referință al acestui raport, 2022/2023, a continuat tendința de scădere a numărului de elevi (cu 13,5 mii de elevi), populația școlară totală în învățământul preșcolar, primar și secundar fiind de 2891,7 mii de elevi. Astfel, în comparație cu anul școlar 2014/2015 sistemul de educație școlarizează cu peste 200.000 de elevi mai puțin, ca efect principal al tendințelor demografice negative și al migrației. Tabel 1. Evoluția efectivelor de elevi din învățământul preuniversitar 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/ 2021/ 2022/ Nivel de învățământ 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 Total Total 3164470 3079944 3034127 3006995 2979797 2947012 2903424 2905342 2891765 Total 559565 534742 521196 521161 525411 526216 505179 517898 521826 Preșcolar Urban 315174 300817 292953 297244 304483 307018 292910 301464 303469 Rural 244391 233925 228243 223917 220928 219198 212269 216434 218357 Total 943494 935394 924419 944170 927783 899964 873118 862248 868689 Primar Urban 511622 514512 512872 528959 524550 513137 497715 492896 499441 Rural 431872 420882 411547 415211 403233 386827 375403 369352 369248 Total 936270 928340 917387 937200 920912 893169 866553 855764 861880 • Primar de masă Urban 504754 507809 506172 522275 517951 506623 491419 486702 492924 Rural 431516 420531 411215 414925 402961 386546 375134 369062 368956 Total 7224 7054 7032 6970 6871 6795 6565 6484 6809 • Primar special Urban 6868 6703 6700 6684 6599 6514 6296 6194 6517 Rural 356 351 332 286 272 281 269 290 292 Total 778663 768035 762547 725202 717321 712895 707201 737212 727857 Gimnazial Urban 323455 405079 413280 402892 407280 412045 409428 430367 426925 Rural 455208 362956 349267 322310 310041 300850 297773 306845 300932 Total 768266 757668 752271 715291 707560 703045 697429 727381 718037 • Gimnazial de masă Urban 313660 395319 403593 393573 398027 402685 400122 420966 417536 Rural 454606 362349 348678 321718 309533 300360 297307 306415 300501 Total 10397 10367 10276 9911 9761 9850 9772 9831 9820 • Gimnazial special Urban 9795 9760 9687 9319 9253 9360 9306 9401 9389 Rural 602 607 589 592 508 490 466 430 431 9  Liceu Total 726403 673615 647940 634448 626511 614767 616533 593586 590441 Profesional Total 50788 68682 84309 90125 90396 100693 109636 104918 96204 Postliceal Total 105557 99476 93716 91889 92375 92477 91757 89480 86748 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2015-2023 Note: Începând cu anul școlar 2014/2015, INS nu mai oferă date defalcate după domiciliul părinților pentru învățământul liceal, profesional și postliceal. Datele nu includ elevii cuprinși în Programul „A doua Șansă”. Figura 1. Evoluția efectivelor de elevi din învățământul preuniversitar 3200000 3164470 3100000 3079944 3034127 3000000 2979797 3006995 2947012 2903424 2891765 2900000 2905342 2800000 2014/2015 2015/2016 2016/2017 2017/2018 2018/2019 2019/2020 2020/2021 2021/2022 2022/2023 Pe niveluri de învățământ, tendința efectivelor de elevi este de ușoară creștere la nivelurile preșcolar și primar (de mas