Program de
guvernare
Documentul original ↗
Proiect editorial 2026-2028Propuneri, date și condiții de implementare, cu stadiul verificării la vedere.

Document colectat · Rapoarte publice privind educația

Raport privind starea învățământului preuniversitar din România

Instituția sau publicația sursă
Rapoarte publice privind educația
Data preluării
26.09.2026 17:54
Dimensiunea materialului
2.713,5 KB

Conținutul disponibil în colecție

Textul documentului

42,9 43,6 40,5 38,3 învățământ profesional toate formele) Sursa: Date preluate și/sau calculate pe baza informațiilor INS, 2015-2023 *Valorile indicatorului pentru anul școlar 2021/2022 au fost recalculate ca urmare a revizuirii datelor privind populația rezidentă, de către INS. Ratele specifice de cuprindere în învățământul liceal și profesional Ratele specifice de cuprindere pe vârste în învățământul liceal și în cel profesional înregistrează evoluții oscilante, influențate direct de schimbările de structură implementate în sistemul de educație. În învățământul liceal se constată o cuprindere mai mare a populației feminine decât a celei masculine, pentru toate vârstele; situația este inversă în cazul învățământului profesional. Ratele specifice de cuprindere în aceste niveluri de învățământ se calculează prin raportarea numărului de elevi de liceu/școală profesională de o anumită vârstă la totalul populației rezidente de aceeași vârstă. La nivelul învățământului liceal: • În ultimii ani, ratele specifice de cuprindere au înregistrat evoluții specifice în cazul fiecărei vârste, cu ușoare creșteri sau scăderi de la un an la altul. Valorile ratelor au fost influențate de cuprinderea în liceu, în perioada 2011-2014, a celor două generații de elevi care au avut debutul școlar simultan (la 6 și 7 ani, în 2003/2004), de cuprinderea copiilor în vârstă de 6 ani în clasa pregătitoare începând cu anul școlar 2012/2013 și de restructurarea învățământului profesional. 30 • În anul școlar 2022/2023, în liceu au fost cuprinși 53,8% dintre elevii de 15 ani, 50,1% dintre cei de 18 ani și 59-60% dintre cei de 16, respectiv 17 ani. • Pentru fiecare vârstă, rata specifică de cuprindere a fost mai mare în cazul populației școlare feminine, comparativ cu populația școlară masculină; cea mai mică diferență se întâlnește la elevii în vârstă de 18 ani. • Pe lângă elevii din grupa oficială de vârstă (15-18 ani), în unitățile de învățământ liceal sunt cuprinși și elevi cu vârste mai mici (7,6% din totalul populației de 14 ani), dar și elevi cu vârste mai mari (9,1% din populația de 19 ani și un număr semnificativ de elevi de 20 de ani și peste această vârstă). Situațiile care depășesc vârsta corespunzătoare acestui nivel de studiu pot fi determinate de: debut școlar întârziat, repetenție multiplă, amânarea continuării studiilor liceale în raport cu momentul absolvirii clasei a VIII- a, ruta progresivă de formare în învățământul secundar superior etc. Tabel 24. Ratele specifice de cuprindere pe vârste în învățământul liceal 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/ 2021/ 2022/ Vârsta 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022* 2023 Total 65,7 62,6 60,0 60,7 60,3 57,9 58,9 55,1 53,8 15 ani Feminin 71,0 68,5 65,8 66,6 66,0 63,6 65,0 59,7 57,9 Masculin 60,7 56,9 54,5 55,1 54,8 52,5 53,1 50,6 49,9 Total 72,5 67,4 64,7 63,0 63,6 63,5 61,0 61,1 59,1 16 ani Feminin 76,5 72,4 70,4 68,7 69,5 69,2 66,7 66,7 63,5 Masculin 68,6 62,7 59,2 57,6 58,1 58,1 55,7 55,7 55,0 Total 72,5 70,8 66,3 64,8 63,2 64,3 64,5 61,0 60,6 17 ani Feminin 75,6 74,6 70,9 70,1 68,6 70,1 70,0 66,3 65,5 Masculin 69,5 67,2 62,0 59,8 58,2 58,9 59,4 56,0 55,9 Total 63,5 52,4 53,2 52,4 53,4 51,5 51,3 51,9 50,1 18 ani Feminin 65,7 52,9 55,1 54,3 55,4 53,1 54,0 54,0 52,3 Masculin 61,4 51,9 51,5 50,6 51,6 49,7 48,8 50,0 47,9 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2015-2023 *Valorile indicatorului pentru anul școlar 2021/2022 au fost recalculate ca urmare a revizuirii datelor privind populația rezidentă, de către INS. La nivelul învățământului profesional: • Ratele specifice de cuprindere au crescut de la un an la altul, începând cu 2014/2015 (anul școlar corespunzător reorganizării acestei rute de formare) și până în 2020/2021, după care au început să scadă. • În anul școlar 2022/2023, învățământul profesional a cuprins ponderi între 10-13% din populația de 15 ani, de 16 ani și de 17 ani, singura valoare în creștere față de anul școlar anterior fiind pentru elevii de 17 ani. • Pentru toate vârstele corespunzătoare învățământului profesional, ratele specifice au valori mai mari în cazul populației școlare masculine, comparativ cu populația feminină. • Ca și la nivelul liceal, în învățământul profesional sunt incluși și elevi cu vârste mai mici sau mai mari decât intervalul corespunzător acestui nivel de studiu, dar în ponderi mult mai reduse (0,9% din populația de 14 ani; 4,4% din populația de 18 ani). 31 Tabel 25. Rata specifică de cuprindere pe vârste în învățământul profesional 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/ 2021/ 2022/ Vârsta 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022* 2023 Total 8,0 10,5 10,6 11,0 11,3 13,9 14,5 11,0 10,4 15 ani Feminin 4,8 6,6 7,0 7,5 7,6 10,1 10,7 7,9 7,8 Masculin 11,0 14,1 14,1 14,3 14,9 17,4 18,0 14,0 12,9 Total 6,2 10,2 12,4 12,0 13,1 14,2 16,8 16,1 13,4 16 ani Feminin 3,1 5,9 7,7 8,2 8,5 9,6 12,0 11,6 9,4 Masculin 9,2 14,3 17,0 16,7 17,5 18,7 21,2 20,4 17,2 Total 4,7 5,5 9,6 11,1 11,1 11,6 12,8 14,6 13,2 17 ani Feminin 2,1 2,9 5,6 6,7 7,0 7,3 8,3 10,4 9,2 Masculin 7,1 8,1 13,3 15,3 15,1 15,6 17,0 18,5 17,0 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2015-2023 *Valorile indicatorului pentru anul școlar 2021/2022 au fost recalculate ca urmare a revizuirii datelor privind populația rezidentă, de către INS. Rata de tranziție în învățământul liceal și profesional În anul școlar 2022/2023, aproape opt din zece elevi de clasa a VIII-a și-au continuat studiile în liceu, iar doi din zece s-au înscris în învățământul profesional. 3,9% dintre elevi nu și-au continuat studiile în clasa a IX-a/anul I de școală profesională. Față de anul școlar anterior, rata de tranziție a crescut ușor la nivelul învățământului liceal, concomitent cu o scădere în învățământul profesional. Continuă să se înregistreze diferențe pe sexe: tranziția în învățământul liceal este mai mare în cazul fetelor, iar în învățământul profesional este mai mare în cazul băieților. Rata de tranziție de la învățământul secundar inferior (gimnaziu) la cel secundar superior (liceu și învățământ profesional) se calculează prin raportarea numărului de elevi înscriși cu un an în urmă în clasa a VIII-a, la numărul de elevi înscriși, în anul școlar curent, în clasa a IX-a (liceu) și anul I (școală profesională). Indicatorul este relevant pentru analiza accesului la învățământul secundar superior, precum și a capacității sistemului educațional de cuprindere a elevilor în acest nivel de studiu. Rata de tranziție în învățământul liceal și profesional: • Acest indicator a avut valori oscilante în ultimii nouă ani, cu un minim de 93,7% în 2016/2017 și un maxim de 97,3% în 2020/2021; în anul școlar 2022/2023, valoarea indicatorului a înregistrat o ușoară creștere față de anul anterior. • O pondere de 96,1% dintre elevii înscriși cu un an în urmă în clasa a VIII-a şi-au continuat studiile la liceu în clasa a IX-a sau în anul I din învățământul profesional, în anul școlar 2022/2023. • O pondere de 3,9% dintre elevii înscriși cu un an în urmă în clasa a VIII-a nu și-au continuat studiile în învățământul secundar superior (abandon pe parcursul anului școlar, repetenție sau alte cauze ale pierderilor școlare) – valoare mai mică față de anul anterior cu 0,3 p.p. 32 Tabel 26. Rata de tranziție în învățământul liceal și profesional 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/ 2021/ 2022/ 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 Total 94,4 93,9 93,7 94,9 94,3 95,3 97,3 95,8 96,1 Învățământ liceal și Feminin 93,4 93,9 93,8 94,7 94,5 95,4 97,1 95,8 95,8 profesional Masculin 95,4 93,8 93,6 95,2 94,2 95,1 97,5 95,7 96,4 Total 79,6 78,0 77,4 77,8 77,1 73,2 75,9 76,5 77,9 Învățământ Feminin 84,9 84,0 83,4 83,5 83,1 79,5 81,8 82,5 82,7 liceal Masculin 74,4 72,3 71,7 72,3 71,4 67,1 70,3 70,9 73,3 Total 14,9 15,9 16,3 17,1 17,2 22,1 21,4 19,3 18,2 Învățământ Feminin 8,5 9,9 10,4 11,2 11,4 15,9 15,3 13,3 13,2 profesional Masculin 20,9 21,6 21,8 22,9 22,8 28,0 27,2 24,8 23,1 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2015-2023 Rata de tranziție în învățământul liceal: • În perioada 2011-2013, desființarea învățământului profesional a condus la rate ample de tranziție în învățământul liceal (aproximativ 92%). Ulterior, reînființarea învățământului profesional (în anul școlar 2014/2015) a determinat scăderea bruscă a tranziției elevilor către liceu, aceasta stabilizându-se în intervalul de 73-80%. • La nivelul anului școlar 2022/2023, aproape opt din zece elevi (77,9%) au optat pentru liceu – valoarea indicatorului fiind în ușoară creștere față de anul anterior. • Tranziția la liceu a fost mai mare în cazul populației școlare feminine, comparativ cu populația școlară masculină. Această diferență s-a păstrat în intervalul analizat, situându-se în jurul a 9-12 p.p. În anul școlar de referință al raportului, rata de tranziție a înregistrat o tendință ascendentă pe ambele sexe (mai pronunțată în cazul populației școlare masculine: 73,3% față de 70,9% în anul școlar precedent). Figura 12. Rata de tranziție în învățământul liceal, pe sexe 90 85 80 75 Total 70 Feminin 65 60 Masculin 55 50 2014/2015 2015/2016 2016/2017 2017/2018 2018/2019 2019/2020 2020/2021 2021/2022 2022/2023 Rata de tranziție în învățământul profesional: • Valoarea indicatorului a crescut de la un an școlar la altul, începând cu 2014/2015 (anul de reînființare a învățământului profesional) și până în 2019/2020; în ultimii trei ani școlari, valoarea indicatorului a fost în ușoară scădere. • În anul școlar 2022/2023, doi din zece elevi (18,2%) au optat pentru învățământul profesional. • Diferența pe sexe s-a menținut în favoarea populației școlare masculine (cu 10-12 puncte procentuale), comparativ cu populația școlară feminină. 33 Figura 13. Rata de tranziție în învățământul profesional 40 30 20 10 0 2014/2015 2015/2016 2016/2017 2018/2018 2018/2019 2019/2020 2020/2021 2021/2022 2022/2023 Total Feminin Masculin Rata abandonului școlar în învățământul liceal și profesional În anul școlar 2021/2022, rata abandonului școlar a înregistrat ușoare creșteri atât la nivelul liceului, cât și al învățământului profesional. Cei mai mulți dintre elevii de liceu care au abandonat studiile provin din filiera tehnologică, iar cei mai puțini din filierele teoretică și vocațională. Ponderea populației școlare masculine care abandonează studiile este mai amplă în învățământul liceal și mai redusă în învățământul profesional, comparativ cu ponderea populației școlare feminine. În contextul raportului de față, rata abandonului școlar este calculată prin raportarea numărului de elevi aflați în evidență la sfârșitul unui an școlar, la numărul elevilor înscriși la începutul anului școlar (metoda intrare-ieșire). Rata abandonului școlar în învățământul liceal - Reînființarea învățământului profesional în 2014/2015 a determinat scăderea treptată a ratei abandonului școlar la liceu, până la valoarea de 1,6% la finalul anului școlar 2020/2021. În anul de referință al raportului, valoarea sa a crescut față de anul precedent, până la 2%. - Pe toată perioada analizată s-au păstrat diferențele pe sexe cu privire la abandonul școlar: în mod constant, o pondere mai mare a băieților abandonează liceul, comparativ cu fetele. Tabel 27. Rata abandonului școlar în învățământul liceal 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/ 2021/ 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 Total 3,7 3,5 2,5 2,5 2,5 1,9 1,6 2,0 Feminin 2,9 2,8 2,1 2,1 2,0 1,6 1,0 1,7 Masculin 4,5 4,2 3,0 2,9 2,9 2,2 2,2 2,4 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2015-2023 Observație: La calcularea indicatorului nu au fost luați în considerare elevii înscriși în Programul „A doua șansă”. 34 Figura 14. Rata abandonului școlar în învățământul liceal 5 4 3 Total 2 Feminin 1 Masculin 0 2012/201 2013/201 2014/201 2015/201 2016/201 2017/201 2018/201 2019/202 2020/202 3 4 5 6 7 8 9
← Înapoi la începutul extrasului

Extrasul poate avea altă structură decât documentul original. Data preluării nu reprezintă perioada statistică sau data publicării de către instituție.

Identificarea exactă a documentului colectat

Amprenta SHA-256 permite identificarea versiunii preluate.

0048e903dd61c9d63fcfd2985cf2edd0464bd5fb03211cf72b10c8ca8fc10cc3