Raport privind starea învățământului superior din România

stituții de învățământ particulare) și Academia Română. Un număr de 21.391 de studenţi erau înscrişi la studii universitare de doctorat (98,7% în învățământul de stat și numai 1,3% în învățământul particular) și 239 de studenți la programe postdoctorale (învățământ de stat). Ratele specifice de cuprindere în învățământul superior se înregistrează la vârstele de 19, 20 și 21 de ani: peste o treime din populația cu aceste vârste este cuprinsă în învățământul superior. Se remarcă o mai amplă participare la învățământul superior a populației feminine, comparativ cu populația masculină. 7  Raport privind starea învățământului superior din România 2023–2024 Absolvenți ai învățământului universitar Un număr de 126.537 de persoane au absolvit anul universitar 2022/2023 cu diplomă (licență, masterat, doctorat, programe postuniversitare). Valoarea este în ușoară creștere față de anul anterior. În ultimul deceniu, rata de promovare a învățământului universitar de licență a avut valori relativ constante. A scăzut treptat ponderea cazurilor de repetenție, situație școlară neîncheiată, întrerupere de studii și a crescut ușor ponderea pierderilor pe parcurs. La finalul anului universitar 2022/2023, rata de promovare a fost de 86,1%. După o perioadă de creștere a numărului de absolvenți cu diplomă ai studiilor universitare de masterat, efectivele s-au redus în ultimii doi ani universitari. La finalul anului 2022/2023, s-au înregistrat 36.756 de absolvenți cu diplomă de masterat. Dintre aceştia: 88,9% au absolvit învățământul de stat şi 11,1% învățământul particular; 61,2% sunt femei şi 38,8% bărbați. În ultimii nouă ani universitari, numărul de persoane care au absolvit studiile universitare de doctorat și postdoctorat a înregistrat fluctuații. La finalul anului universitar 2022/2023, existau 2.429 de absolvenți, în creștere față de anul anterior. Resurse umane în învățământul superior Numărul angajaților în învățământul superior, în anul universitar 2023-2024, a fost de 52.355 de persoane, în ușoară creștere față de anul anterior. 92% din personal este angajat în învățământul superior de stat. Peste jumătate din totalul angajaților (26.923 de persoane) a fost reprezentată de personalul didactic. O pondere de aproape două treimi (64,9%) din personal face parte din grupa de vârstă 35-54 de ani. Partea a II-a a Raportului oferă o prezentare a rezultatele obținute și a principalelor acțiuni desfășurate în anul universitar 2023-2024. În anul universitar 2023-2024, au fost elaborate 89 de acte normative, în vederea asigurării stabilității și predictibilității organizării și funcționării sistemului de învățământ superior. Acces și participare Subvenția cămine – cantine pentru un student/an a crescut de la valoare de 1.949 lei, în anul 2023, la valoarea de 2.244 lei/ an/ student în anul 2024. În anul universitar 2023-2024, au fost alocate studenților români aparținând minorității rome 481de locuri finanțate de la bugetul de stat pentru studii universitare de licență, 212 de locuri pentru studii universitare de masterat și 79 locuri pentru studii universitare de doctorat. Cuantumul burselor pentru studenţii înmatriculaţi la programe de studii universitare, organizate cu finanţare de la bugetul de stat, la forma de învăţământ cu frecvenţă, în instituţiile de învăţământ superior de stat, în anul universitar 2023 – 2024, a fost de 330 lei pentru studii de licență și master și 3200 de lei pentru studenții doctoranzi. Valoarea bursei sociale a fost de 900 de lei. În septembrie 2024, a început contractarea celor 68 de proiecte în cadrul apelurilor „Primul student din familie”, finanțate prin PEO. Valoarea totală a proiectelor depășește 104 milioane de euro, dintre care peste 103 milioane de euro sunt alocate regiunilor mai puțin dezvoltate, iar aproximativ 1,5 milioane de euro sunt destinate regiunii București-Ilfov. 8  Raport privind starea învățământului superior din România 2023–2024 În ceea ce privește cursurile de conversie profesională de nivel postuniversitar, la finalul semestrului I al anului universitar 2023-2024, universitățile implicate au raportat 1.529 participanți. În plan internațional s-a remarcat implicarea instituțiilor de învățământ superior din România în cadrul proiectelor Erasmus+ gestionate de Agenția Executivă Europeană pentru Educație și Cultură și aprobate în cadrul apelurilor 2021-2023. 15 universități sunt coordonatoare în cadrul a 24 de proiecte, iar 35 de universități sunt partenere în alte 70 de proiecte. Cele 61 de universități care au contractat proiecte în cadrul apelului ”Granturi pentru digitalizarea universităților”, cu finanțare PNRR, au derulat activități de achiziție infrastructură digitală în vederea dezvoltării unor departamente/centre/laboratoare/biblioteci digitale noi / modernizate/ extinse; au actualizat programe de studii pentru dezvoltarea competențelor digitale sau au dezvoltat programe noi în domeniile de specializare prioritare, astfel încât studenți/ studenți doctoranzi să dobândească competențe specifice profesiilor emergente și să consolideze competențele antreprenoriale în sectorul digital. În cadrul apelurilor PNRR „Construcția infrastructurii universitare pentru campusurile studențești ale viitorului” și „Modernizarea infrastructurii universitare pentru un spațiu academic echitabil” s-au contractat și se află în implementare un număr de 42 de proiecte, având un buget total alocat prin PNRR în valoare de 823,53 mil. lei. În iulie 2024, s-a lansat etapa a doua a celor două apeluri cu un buget total în valoare de 349,82 mil. lei. Începând cu anul universitar 2024-2025, se organizează în cadrul a 5 universități un număr de 18 programe de licență duală în cinci universități din România. Astfel, elevii care învață într-un liceu tehnologic, învățământ dual – cu practică direct la operatorul economic – vor putea continua studiile și după încheierea liceului, în același domeniu, cu același operator economic. Pentru implementarea rutei duale complete, au fost semnate 29 de contracte de finanțare în valoare de 689,8 mil. euro. A fost construit și inaugurat primul campus pentru învățământ dual la Oradea, cu o alocare financiară de 98 mil. lei fără TVA, valoare eligibilă din PNRR. Celelalte 28 de proiectele contractate sunt în diferite faze de implementare: 13 dintre ele au deja studiile de fezabilitate încheiate, iar 14 au procedurile în derulare. Bugetul executat este de 13,4 milioane euro. Partea a III-a a Raportului prezintă zece direcții de dezvoltare a învățământului superior, pentru anul 2025, corelate cu prioritățile europene în domeniu: Elaborarea de studii, analize și rapoarte specifice învățământului superior; Îmbunătățirea echității și a incluziunii în învățământul superior; Creșterea participării la forme de învățare pe tot parcursul vieții; Susținerea internaționalizării sistemului universitar; Consolidarea capacității manageriale universitare; creșterea autonomiei și responsabilității academice; Stimularea parteneriatelor; Orientare către zona STIM; Dezvoltarea unui ecosistem digital pentru învățământul universitar; Asigurarea finanțării și infrastructurii adecvate pentru instituțiile de învățământ superior; Asigurarea calității programelor de studii, excelență și competitivitatea universităților; Corelarea programelor de studii universitare cu cerințele angajatorilor. 9  Raport privind starea învățământului superior din România 2023–2024 PARTEA I – ANALIZA OFERTEI ȘI CERERII SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR I.1. Rețeaua instituțiilor de învățământ superior La nivelul anului 2023/2024, sistemul național de învățământ superior a cuprins 87 de instituții de învățământ superior, în cadrul cărora au funcționat 482 de facultăți. Învățământul de stat a reprezentat 61% din totalul instituțiilor de învățământ superior și aproape 76% din totalul facultăților. Conform HG nr. 367/20231, cu modificările și completările ulterioare, structura nomenclatorului domeniilor/programelor care s-au organizat la nivel național în anul universitar 2023/2024 a cuprins: 6 domenii fundamentale, cu 35 ramuri de știință, cărora le-au corespuns 79 domenii de masterat/doctorat și 82 domenii de licență cu 414 specializări de licență/programe de studii universitare de licență. Figura 1. Structura sistemului național de învățământ superior pe cicluri de studii, în anul universitar 2023/2024 Domenii fundamentale DFI = 6 Ramuri de știință RSI = 35 Domenii de studii de doctorat/masterat DSU/D/M = 79 Domenii de studii licență DL= 82 Număr de specializări de licență PS = 414 Sursa: Prelucrare conform Nomenclatorului aprobat prin HG nr. 367/2023, cu modificările și completările ulterioare La nivelul anului 2023-2024, sistemul național de învățământ superior a cuprins 87 de instituții de învățământ superior acreditate, în cadrul cărora au funcționat 482 de facultăți. Învățământul de stat a reprezentat 61% din totalul instituțiilor de învățământ superior acreditate, respectiv 76% din totalul facultăților. Numărul total de instituții de învățământ superior a înregistrat un trend descendent în ultimii nouă ani universitari, determinat de scăderea numărului de universități particulare, dar și a celor 1 Hotărârea Guvernului nr. 367/2023, cu modificările și completările ulterioare privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor și al specializărilor/programelor de studii universitare și a structurii instituțiilor de învățământ superior pentru anul universitar 2023-2024 10  Raport privind starea învățământului superior din România 2023–2024 din rețeaua de învățământ superior de stat, ca urmare a fuzionării unora dintre ele sau a intrării în lichidare a unora dintre instituțiile particulare acreditate. Pe parcursul ultimilor patru ani universitari, distribuția rețelei de învățământ superior pe forme de proprietate a avut valori relativ constante. Pentru anul universitar 2023/2024, datele sunt următoarele: 52 de instituții de învățământ superior de stat și 35 de instituții de învățământ superior particulare, cu 372 de facultăți de stat și 110 facultăți particulare, conform HG nr. 367/2023, cu modificările și completările ulterioare. Ponderea cea mai ridicată a rețelei a fost prezentă în municipiul București, care a cuprins peste o treime (36%) dintre instituțiile de învățământ superior și peste un sfert (28%) dintre facultăți. Tabelul 1. Numărul de instituții de învățământ superior pe forme de proprietate, în perioada 2014-2024 Forma de 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/ 2021/ 2022/ 2023/ proprietate 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 Nr. instituții de învățământ 101 99 97 95 92 90 89 88 87 87 superior, din care: - învățământ de 56 56 56 56 55 55 54 53 53 52 stat - învățământ 45 43 41 39 37 35 35 35 34 35 particular Sursa: Date preluate din Caietele statistice privind învățământul superior, INS, 2015-2024 și date conform HG nr. 367/2023, cu modificările și completările ulterioare. Schimbările de la nivelul rețelei de învățământ superior sunt corelate cu tendințele înregistrate la nivelul numărului de studenți înmatriculați în învățământul superior (la toate programele de studii: licență, masterat, doctorat, programe postuniversitare). Aceste efective au înregistrat modificări substanțiale în ultimii douăzeci de ani. După creșteri ample până în anii 2007-2008 (896,2 mii de persoane), a urmat o scădere bruscă în anii 2009-2010, apoi fluctuații de la un an la altul. În anul universitar 2023/2024, numărul total de persoane înscrise în învățământul superior a ajuns la 544,6 mii, înregistrând, față de anul precedent, o creștere în învățământul de stat, concomitent cu o scădere în învățământul particular. Din totalul efectivelor de persoane din învățământul superior, 88,7% erau înscrise în instituțiile de stat, iar 11,3% în cele particulare. Tabelul 2. Numărul de studenți înmatriculați în învățământul superior, pe forme de proprietate în perioada 2014-2024 (mii persoane) Forma de 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/ 2021/ 2022/ 2023/ proprietate 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 Total, din care: 541,7 535,2 531,6 538,9 533,7 543,3 560,5 554,0 538,7 544,6 - învățământ de 464,1 465,0 464,6 471,4 467,9 475,8 491,9 486,5 475,5 483,1 stat - învățământ 77,5 70,2 66,9 67,5 65,8 67,5 68,5 67,5 63,2 61,5 particular Sursa: Date preluate din Caietele statistice privind învățământul superior, INS, 2015-2024. 11  Raport privind starea învățământului superior din România 2023–2024 Figura 2. Evoluția numărului de studenți, pe forme de proprietate, în perioada 2014-2024 (mii de persoane) 600.0 541.7 535.2 531.6 538.9 533.7 543.3 68.5 560.5 554.0 538.7 544.6 77.5 67.5 67.5 67.5 63.2 61.5 500.0 70.2 66.9 65.8 400.0 300.0 464.1 465.0 464.6 471.4 467.9 475.8 491.9 486.5 475.5 483.1 200.0 100.0 0.0 învățământ de stat învățământ particular total Sursa: Date preluate din Caietele statistice privind învățământul superior, INS, 2015-2024. Informațiile privind distribuția teritorială a instituțiilor de învățământ superior evidențiază asigurarea unui acces deschis la educația de nivel superior. Figura 3. Distribuția facultăților pe regiuni de dezvoltare, în anul universitar 2023/2024 Sursa: Prelucrare conform HG nr. 367/2023, cu modificările și completările ulterioare 12  Raport privind starea învățământului superior din România 2023–2024 Figura 4. Distribuția numărului de studenți pe regiuni de dezvoltare, în anul universitar 2023/2024 Vest 11% Nord-Vest 18% Sud-Vest-Oltenia 6% Sud-Muntenia 5% Centru 11% Bucuresti-Ilfov Nord-Est 31% 13% Sud-Est 7% Sursa: Date calculate pe baza Caietului statistic Învățământul superior la începutul anului universitar 2023/2024, INS, 2024. I.2. Participarea la învățământul superior I.2.1. Evoluția numărului de studenți Tendințele demografice din ultimii ani evidențiază creșteri ale populației rezidente la grupele de vârstă 18, 19 și 20 de ani, respectiv scăderi la 21, 22 și 23 de ani. În anul universitar 2023/2024, în sistemul de învățământ superior din România au fost înmatriculați 544,6 mii de studenți, în ușoară creștere față de anul anterior. 88,7% din totalul studenților erau înscriși în instituții de învățământ superior de stat. Peste trei sferturi dintre studenți urmau programe de studii universitare de licență. Datele privind populația rezidentă din România – recalculate în anul 2024 pentru toată perioada de referință a raportului – evidențiază fluctuații ale efectivelor de populație cu vârsta corespunzătoare învățământului superior. În ultimii ani a crescut populația cu vârstele de 18, 19 și 20 de ani și s-au înregistrat scăderi la vârstele de 21, 22 și 23 de ani. Evoluția demografică reprezintă unul dintre factorii care influențează fluctuația numărului de studenți înmatriculați în învățământul superior. Tabelul 3. Evoluția populației rezidente în România în grupa de vârstă 18-39 ani, la 1 iulie în perioada 2014-2023 (nr. de persoane) Vârsta 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 18 ani