Raport privind starea învățământului superior din România

MINISTERUL EDUCAȚIEI RAPORT PRIVIND STAREA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI SUPERIOR DIN ROMÂNIA 2023 – 2024 București, noiembrie 2024  Raport privind starea învățământului superior din România 2023–2024 . CUPRINS LISTĂ DE ABREVIERI ............................................................................................................3 INTRODUCERE.........................................................................................................................5 REZUMAT EXECUTIV ............................................................................................................6 PARTEA I – ANALIZA OFERTEI ȘI CERERII SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR ................................................................................................................................10 I.1. Rețeaua instituțiilor de învățământ superior .........................................................................10 I.2. Participarea la învățământul superior ...................................................................................13 I.3. Situația școlară a studenților .................................................................................................38 I.4. Resurse umane în învățământul superior ..............................................................................49 PARTEA A II-A. ACȚIUNI RELEVANTE ȘI REZULTATE OBȚINUTE ÎN ANUL UNIVERSITAR 2023-2024 .....................................................................................................54 II.1 Asigurarea cadrului normativ al sistemului de învățământ superior ....................................54 II.2 Șanse egale de acces și participare la programe de studii universitare ................................61 II.3 Participarea la forme de educație pe tot parcursul vieții ......................................................64 II.4 Internaționalizarea sistemului universitar și aderarea la OCDE .........................................66 II.5 Parteneriate, deschidere către societate, autonomie și responsabilitate ...............................74 II.6 Ecosistem digital pentru învățământul universitar ...............................................................75 II.7 Finanțare și infrastructură adecvată.....................................................................................76 II.8 Calitatea programelor de studii, excelență și competitivitatea universităților ....................78 II.9 Corelarea programelor cu cerințele angajatorilor.................................................................78 PARTEA A III-A - DIRECȚII DE DEZVOLTARE A ÎNVĂȚĂMÂNTULUI SUPERIOR 2025.............................................................................................................................................81 ANEXE.......................................................................................................................................90 OPIS TABELE ..........................................................................................................................90 OPIS FIGURI ............................................................................................................................92 2  Raport privind starea învățământului superior din România 2023–2024 Listă de abrevieri ANC – Autoritatea Națională pentru Calificări ANS – Platforma națională de colectare a datelor statistice pentru învățământul superior ANFP – Agenția Națională a Funcționarilor Publici ANOFM – Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă ANPCDEFP – Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale ARACIS – Agenția Română pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior CCOC – Centre de Consiliere și Orientare în Carieră COM – Comisia Europeană CEEPUS – Central European Exchange Program for University Studies (Programul de Schimburi de Studii Central European) CNAAIS – Chestionarul Național privind Angajabilitatea Absolvenților de Învățământ Superior CNATDCU – Comisia Națională de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare CNC – Cadrul Național al Calificărilor CNCIS – Cadrul Național al Calificărilor din Învățământul Superior CNFIS – Comisia Națională pentru Finanțarea Învățământului Superior CNPEE-UCE - Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație – Unitatea de Cercetare în Educație CNSPIS – Comisia Națională de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior DD – Domeniu de doctorat DL – Domeniu de licență DM – Domeniu de masterat EACEA – Agenția Executivă Europeană pentru Educație și Cultură EHEA – European Higher Education Area (Spațiul European al Învățământului Superior) ECTS – European Credit Transfer and Accumulation System (Sistemul european de acumulare și transfer al creditelor de studii) EQPR – European Qualifications Passport for Refugees (Pașaportul European al Calificărilor pentru Refugiați) EQAR – European Quality Assurance Register for Higher Education (Registrul European al Agenţiilor de Asigurare a Calităţii în Învățământul Superior) ESCO –– European Classification of Skills, Competences, Qualifications and Occupations (Clasificarea europeană a aptitudinilor/competenţelor, calificărilor şi ocupaţiilor) EUA – European University Association (Asociația Universităților Europene) EUROSTAT – Oficiul de Statistică al Comisiei Europene FDI – Fondul de dezvoltare instituțională FESI – Fondul European Structural și de Investiții FSE – Fondul Social European HE – Higher Education (Învățământ superior) HG – Hotărâre a Guvernului IIS – Instituții de Învățământ Superior 3  Raport privind starea învățământului superior din România 2023–2024 INS – Institutul Național de Statistică IOSUD – Instituție organizatoare de studii universitare de doctorat INCD – Institute naționale de cercetare - dezvoltare ISCED - The International Standard Classification of Education (Clasificarea Internațională Standard a Educației) MCSI – Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale ME – Ministerul Educației MFP – Ministerul Finanțelor Publice MRR – Mecanismul de Redresare și Reziliență OCDE – Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică OG – Ordonanță de Guvern OME – Ordinul Ministrului Educației OUG – Ordonanță de Urgență a Guvernului POCU – Programul Operațional Capital Uman POEO – Programului Operațional Educație și Ocupare PNRR – Planul Național de Redresare și Reziliență PNRAU - Programul Național de Reducere a Abandonului Universitar REI – Registrul Educațional Integrat REVISAL – Registrul Național de Evidență al Salariaților RMU – Registrul Matricol Unic RMUR – Registrul Matricol al Universităților din România RNC – Registrul Național al Calificărilor RNCIS – Registrul Național al Calificărilor din Învățământul Superior RNPP – Registrul Național al Programelor Postuniversitare ROSE – Proiectul pentru Învățământul Secundar (Romania Secondary Education Project) SEE - Spațiul Economic European SEÎS – Spațiului European al Învățământul Superior ȘTIM – Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică SMIS – Sistemul Unic de Management al Informației SNIE – Sistemul Național de Indicatori pentru Educație SNIS – Sistemul Național de Învățământ Superior UE – Uniunea Europeană UEFISCDI – Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării UMPFE – Unitatea de Management al Proiectelor cu Finanțare Externă 4  Raport privind starea învățământului superior din România 2023–2024 Introducere Învățământul superior ocupă o poziție unică la confluența între educație, cercetare și inovare, în serviciul economiei și al societății, în corelare cu Spațiul european universitar. Instituțiile de învățământ superior contribuie determinant la dezvoltarea unei societăți durabile, digitale, verzi și incluzive. Este de necontestat influența pe care o au studiile superioare în formarea de cetățeni implicați în viața democratică, în oferirea de perspective bune de angajare și în consolidarea unei societăți coezive. Dezvoltarea unei dimensiuni cu adevărat europene în învățământul superior, bazată pe valori comune și având ca trăsături distinctive incluziunea și excelența, reprezintă unul dintre principalele obiective ale sistemului educațional românesc. Prezentul Raport reprezintă o radiografie a stării învățământului superior din România, în anul universitar 2023-2024, evidențiind progresele generate de intrarea în vigoare, în septembrie 2023, a Legii învățământului superior nr. 199/2023, denumită în continuare Legea învățământului superior. Fundamentată pe viziunea Proiectului România Educată, această lege oferă un răspuns adecvat la provocări actuale și viitoare care impun redefinirea modalităților de organizare și desfășurare a proceselor educaționale și focalizarea pe dobândirea de competențe și obținerea de bune rezultate. Noua realitate impune utilizarea unei game variate de oferte atractive de educație și de oportunități de cooperare, cu discipline și medii de învățare care se schimbă accelerat. Legea învățământului superior stabilește repere importante ale evoluției sistemului de învățământ universitar, astfel încât, până în anul 2030, acesta să asigure deschiderea spre cetățenie activă, valorificarea la maximum a potențialului personal și integrarea pe piața muncii. Sistemul de învățământ superior trebuie să beneficieze de resurse financiare suficiente, de o bună guvernanță, de un management profesionist, de un mediu competitiv stimulativ și de instrumente adecvate de asigurare a calității. Legea învățământului superior este conceptualizată și pentru ca educația să dispună de cadrul legal necesar pentru aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Principiile învățământului superior centrat pe student, prevăzute în Legea învățământului superior se referă la: (1) interacțiunea susținută, între studenți și profesori, pentru motivarea studiului disciplinelor predate; (2) cooperarea între studenți pentru a încuraja învățarea reciprocă, colaborarea și dialogul între membrii comunității academice; (3) învățare activă susținută prin diverse strategii, metode și tehnici pentru responsabilizarea studenților de a-și dezvolta gândirea critică și de a participa la dirijarea dobândirii propriilor cunoștințe; (4) îmbunătățirea continuă a învățării progresive, pe bază de evaluări sumative; (5) învățarea eficientă prin stabilirea realistă a timpului necesar de predare, studiu individual și de evaluare; (6) comunicarea și clarificarea așteptărilor - rezultate ale învățării preconizate - precum și a criteriilor de evaluare; (7) respectarea diferitelor moduri și talente de învățare pe baza diversității. Prezentul Raport reprezintă un document de monitorizare şi evaluare a stării sistemului de învăţământ superior din România, cu elaborare anuală, începând cu anul 2005, pentru a asigura fundamentarea politicilor educaţionale pe bază de evidenţe/date. În acest scop, elaborarea 5  Raport privind starea învățământului superior din România 2023–2024 Raportului a avut la bază următoarele demersuri metodologice: analiza de date cantitative/ indicatori statistici şi analiza documentară. Aceste demersuri permit abordarea din perspectivă cantitativă şi calitativă a următoarelor dimensiuni: oferta universitară, participarea la educație, situația școlară a studenților și resursele umane. Analiza de date cantitative vizează un set de indicatori de bază incluşi în Sistemul Național de Indicatori pentru Educație (SNIE). SNIE este compatibil cu sistemele internaționale de indicatori (EUROSTAT, OECD, UNESCO, Banca Mondială) şi include o parte a indicatorilor-țintă specifici obiectivelor europene comune în domeniul educației şi formării profesionale. La analiza indicatorilor au fost utilizate date oficiale furnizate de Ministerul Educației și de Institutul Național de Statistică. Pentru analizele comparative la nivel internațional au fost utilizate date EUROSTAT. Analiza documentară cuprinde sinteza de informații din documentele de politici educaționale, strategii, statistici, studii şi rapoarte ale Ministerului Educaţiei, referitoare la principalele domenii de reformă pentru învățământul superior românesc: asigurarea cadrului normativ; participare la programe de studii universitare și la forme de educație pe tot parcursul vieții; internaționalizarea sistemului universitar; parteneriate, deschidere către societate, autonomie și responsabilitate; ecosistem digital; finanțare și infrastructură adecvată; calitatea programelor de studii și corelarea programelor cu cerințele angajatorilor. Ne dorim ca raportul de față să reprezinte un instrument util, atât mediului academic, cât și tuturor instituțiilor/organizațiilor interesate de starea și calitatea mediului universitar, în vederea dezvoltării și implementării unor politici publice și acțiuni menite să sporească calitatea și să îmbunătățească rezultatele sistemului național de învățământ superior. Mulțumim anticipat tuturor celor care, prin propuneri și sugestii, pot contribui la îmbunătățirea conținutului prezentului Raport. REZUMAT EXECUTIV Raportul privind Starea învățământului superior din România 2023 -2024 este structurat în trei părți: Partea I - Analiza ofertei și cererii sistemului de învățământ superior este elaborată de Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație – Unitatea de Cercetare în Educație. Partea a II-a prezintă principalele acțiuni desfășurate și rezultate obținute în anul universitar 2023-2024 și abordează participarea și situația școlară a studenților, precum și resursele umane din învățământul superior. Partea a III-a prezintă direcțiile de dezvoltare ale învățământului superior pentru 2025. Părțile a II-a și a III-a au fost realizate prin contribuțiile departamentelor Ministerului Educației și ale instituțiilor subordonate/ coordonate ME, cu atribuții în domeniul învățământului superior. Unitatea de Politici Publice România Educată a coordonat activitățile de elaborare a Raportului, analizând și corelând datele și contribuțiile departamentelor cu politicile publice naționale și europene. 6  Raport privind starea învățământului superior din România 2023–2024 Partea I a Raportului conține date statistice prezentate cantitativ (tabele, grafice) şi analizate calitativ, cu referire la tendințe înregistrate în ultimii ani la nivelul sistemului de învățământ superior din România, respectiv la situația anului universitar 2023-2024. În cazul indicatorilor care utilizează informații colectate la începutul anului universitar (indicatori de intrare), analiza a fost realizată având ca reper anul universitar 2023-2024. Pentru indicatorii care utilizează informații colectate la final de an universitar (indicatori de ieșire), analiza a fost realizată având ca reper anul universitar 2022-2023, datele de ieșire ale INS pentru anul universitar 2023-2024 nefiind disponibile la momentul realizării raportului. Acces și participare Tendințele demografice din ultimii ani evidențiază creșteri ale populației rezidente la grupele de vârstă 18, 19 și 20 de ani, respectiv scăderi la 21, 22 și 23 de ani. Analiza datelor pe cicluri de studii evidențiază creșteri ale numărului de studenți cuprinși în programele de licență și masterat și scăderi ale numărului celor înscriși la doctorat și programe postuniversitare. În anul universitar 2023 - 2024, în sistemul de învățământ superior (toate ciclurile de studii) au fost înmatriculaţi 544.623 de studenți: 88,7% în instituții de învățământ superior de stat și 11,3% în instituții de învățământ particular. Pe cicluri de studii: 76,2% au urmat programe de licență, 19,3% – programe de masterat, 3,9% – programe de doctorat, iar sub 1% – programe de studii postuniversitare. Oferta universitară de licență a cuprins 414 specializări/ programe de studii universitare de licență unice la nivel național, organizate în cadrul a 88 de domenii de studii, respectiv 2.578 de programe de studii de licență organizate în cadrul a 52 de instituții de învățământ superior civile și militare (45 și 7) și a 35 instituții particulare, din care 3 în lichidare. În anul 2023 - 2024, au fost înscrişi în programe de licenţă 414.998 de studenți, cu 4,8 mii mai mulți față de anul universitar precedent. 87,5% dintre studenți erau în învățământul de stat şi 12,5% în cel particular. Oferta pentru studiile universitare de masterat a cuprins 77 de domenii, cu 2.718 programe de studii. Acestea au fost organizate în 82 de instituții de învățământ universitar (53 de stat și 29 particulare). Ciclul de studii universitare de masterat a cuprins 104.934 de studenți în anul universitar 2023/2024, în creștere cu aproape 2 mii față de anul anterior. 91,6% dintre aceștia erau incluși în învățământul de stat și numai 8,4% în învățământul particular. La nivelul anului 2023 - 2024, 3.061 de persoane au participat la programe postuniversitare, dintre acestea, aproape 60% erau înscrise în domeniul Științe ale educației. Oferta de studii universitare de doctorat a cuprins 70 de domenii (din cele 79 existente în nomenclator), 198 de școli doctorale, respectiv 463 de domenii de doctorat. Sistemul IOSUD include 55 de instituții de învățământ superior acreditate (50 de instituții de învățământ superior de stat, 4 in