Raport privind starea învățământului superior din România

cifică de cuprindere pe vârste exprimă procentul studenților de o anumită vârstă cuprinși în învățământul superior, din totalul populației rezidente (la 1 iulie) din România, de aceeași vârstă; valorile acestui indicator reflectă gradul de participare a unei cohorte la acest nivel de studii. Cele mai mari rate specifice de cuprindere se înregistrează la vârstele teoretice ale învățământului universitar (19, 20 și 21 de ani): peste o treime din populația rezidentă corespunzătoare acestor vârste se află cuprinsă în învățământul superior de licență. Distribuția pe sexe a datelor evidențiază o mai amplă participare la învățământul superior a populației feminine, pentru toate vârstele. Cele mai mari diferențe (11-12 puncte procentuale), în comparație cu populația masculină, se înregistrează la vârstele de 19, 20 și 21 de ani – date care evidențiază că ponderea fetelor care se înscriu în învățământul superior imediat după finalizarea liceului este mai amplă, comparativ cu ponderea băieților. Tabelul 21. Evoluţia ratelor specifice de cuprindere în învățământul universitar de licență, pe vârste și pe sexe, în perioada 2014-2024 (%) Distribuția 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/ 2021/ 2022/ 2023/ Anii pe sexe 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 Total 5,7 9,8 8,4 8,6 7,6 7,4 8,7 7,9 7,9 8,3 18 ani Masculin 4,8 7,9 6,4 6,7 6,0 5,5 7,0 6,0 5,9 6,4 Feminin 6,7 11,7 10,6 10,7 9,3 9,4 10,6 9,9 9,9 10,4 Total 31,5 33,5 32,7 33,0 32,5 33,2 34,1 35,6 36,6 34,4 19 ani Masculin 26,1 28,4 27,7 27,7 26,5 27,5 28,0 29,5 30,8 28,9 Feminin 37,2 38,7 37,9 38,5 38,7 39,3 40,8 42,0 42,8 40,2 Total 34,2 33,6 34,1 35,7 36,3 36,5 38,0 37,9 39,5 39,0 20 ani Masculin 28,9 28,3 29,3 30,4 30,0 30,1 31,3 31,0 32,7 32,5 Feminin 39,8 39,2 39,2 41,3 43,1 43,3 45,0 45,3 46,6 45,9 Total 33,1 32,1 32,6 33,3 33,5 34,7 35,2 36,5 36,7 37,0 21 ani Masculin 27,5 27,4 27,1 28,7 29,3 29,8 30,1 30,6 31,2 31,1 Feminin 39,2 37,1 38,3 38,0 37,9 40,0 40,5 42,7 42,5 43,3 Total 23,3 22,7 22,7 23,6 23,1 22,8 23,1 23,7 24,1 23,7 22 ani Masculin 22,5 21,6 22,3 22,7 22,6 22,3 22,4 22,5 22,4 22,5 Feminin 24,1 23,9 23,1 24,6 23,6 23,3 23,8 25,0 25,9 24,9 Total 12,7 13,0 13,2 13,4 13,8 12,9 13,2 13,5 13,6 13,6 23 ani Masculin 12,3 13,0 13,4 13,6 13,2 12,8 12,5 13,0 12,6 12,5 Feminin 13,1 13,1 13,1 13,3 14,4 12,9 13,9 14,1 14,6 14,8 Total 7,7 8,3 9,7 9,4 9,1 9,5 9,3 9,6 9,5 9,7 24 ani Masculin 7,9 8,0 9,4 9,2 9,0 9,0 8,7 9,2 9,3 9,1 Feminin 7,5 8,6 10,0 9,8 9,2 9,9 10,0 9,9 9,7 10,4 Total 3,2 3,0 3,1 3,1 3,2 3,4 3,7 3,9 3,7 3,7 25-29 Masculin 3,4 3,2 3,3 3,2 3,3 3,6 3,8 3,9 3,7 3,7 ani Feminin 2,9 2,8 2,8 2,9 3,0 3,2 3,6 3,9 3,7 3,7 Total 1,0 1,0 1,1 1,2 1,2 1,3 1,4 1,5 1,4 1,4 30-34 Masculin 1,0 1,0 1,1 1,2 1,2 1,3 1,3 1,4 1,3 1,3 ani Feminin 1,0 1,0 1,1 1,1 1,2 1,3 1,4 1,5 1,5 1,5 Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2015-2024 și a datelor INS privind populația rezidentă la 1 iulie a fiecărui an. Valorile indicatorului au fost recalculate în anul 2024, pentru întreaga perioadă, ca urmare a revizuirii de către INS a datelor privind populația rezidentă. 37  Raport privind starea învățământului superior din România 2023–2024 I.2.3. Rata brută de cuprindere La nivelul anului universitar 2023/2024, rata brută de cuprindere în învățământul superior a fost de 38,9%, în ușoară scădere față de anul anterior. S-au păstrat decalajele pe sexe, în favoarea populației feminine. Rata brută de cuprindere reprezintă numărul total al studenților din țară cuprinși în învățământul superior, indiferent de vârstă, raportat la totalul populației rezidente din România la data de 1 iulie, din grupa oficială de vârstă corespunzătoare învățământului superior (19-23 de ani). Acest indicator măsoară accesul la învățământul superior. În perioada ultimilor zece ani universitari, rata brută de cuprindere în învățământul superior a crescut ușor de la un an la altul. Analiza datelor pe sexe evidențiază un decalaj constant în favoarea populației feminine. La nivelul anului universitar 2023/2024, valoarea ratei brute de cuprindere a fost de 38,9%, în ușoară scădere față de anul anterior. Diferența pe sexe a fost de aproape 6 puncte procentuale. Tabelul 22. Evoluţia ratei brute de cuprindere în învățământul universitar de licență, pe total și pe sexe, în perioada 2014-2024 (%) Distribuția 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/ 2021/ 2022/ 2023/ pe sexe 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 Total 34,9 35,8 35,9 36,7 36,7 37,4 38,4 39,3 39,5 38,9 Feminin 36,0 37,4 37,8 38,9 39,1 39,6 40,7 42,2 42,5 41,7 Masculin 33,7 34,0 34,0 34,4 34,3 35,1 36,0 36,3 36,3 36,0 Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2015-2024 și a datelor INS privind populația rezidentă la 1 iulie a fiecărui an. Valorile indicatorului au fost recalculate în anul 2024, pentru întreaga perioadă, ca urmare a revizuirii de către INS a datelor privind populația rezidentă. Obs.: Indicatorul a fost calculat prin raportarea numărului de studenți din țară/cu diplomă de bacalaureat în România la populația rezidentă din grupa de vârstă 19-23 de ani. I.3. Situația școlară a studenților I.3.1. Rata de promovare în învățământul universitar de licență În ultimul deceniu, rata de promovare a învățământului universitar de licență a avut valori relativ constante. A scăzut treptat ponderea cazurilor de repetenție, situație școlară neîncheiată, întrerupere de studii și a crescut ușor ponderea pierderilor pe parcurs. La finalul anului universitar 2022/2023, rata de promovare a fost de 86,1%. În anul universitar 2022/2023, din totalul de 410,2 mii de studenți înscrişi la începutul anului în învățământul de licență, la final de an s-au regăsit 369,7 mii de studenți. Din totalul celor înscrişi la începutul anului universitar, 86,1% au promovat, 4,0% au fost declarați repetenți, cu situația neîncheiată sau cu întrerupere de studii şi 9,9% au abandonat studiile pe parcursul anului. Comparativ cu anul universitar anterior, a crescut ușor ponderea studenților care au promovat, a rămas constantă ponderea celor declarați repetenți, cu situația neîncheiată sau cu întrerupere de studii și a scăzut ușor ponderea celor cu abandon pe parcursul anului universitar. În anul universitar de referință, datele au înregistrat unele diferențe în funcție de forma de organizare a studiilor și de forma de proprietate: 38  Raport privind starea învățământului superior din România 2023–2024 - în învățământul superior de stat s-a înregistrat o valoare mai mică pentru rata de promovare, respectiv o valoare mai mare pentru pierderile școlare pe parcursul anului, comparativ cu învățământul particular; datele păstrează tendința ultimilor ani universitari; - învățământul cu frecvență (program de zi) înregistrează ponderi mai mari de promovare, respectiv ponderi mai mici de pierderi școlare, comparativ cu celelalte forme de organizare (cu frecvență redusă, la distanță); pierderile pe parcurs sunt cele mai ample în învățământul la distanță (aproape 2 din 10 studenți renunță la studii pe parcursul anului universitar). Tabelul 23. Situația școlară a studenților din învățământul universitar de licență, pe forme de organizare și forme de proprietate, la finalul anului universitar 2022/2023 Pondere din total înscriși la început de Nr. studenți an (%) Repetenţi, Repetenţi, Forme de organizare / situaţie situaţie Pierderi forme de proprietate La început La sfârşit Promovaţi neîncheiată, Promovaţi neîncheiată, pe de an de an întrerupere întrerupere parcurs studii studii Total 410.181 369.711 353.335 16.376 86,1% 4,0% 9,9% Pe forme de organizare Învăţământ cu 366.438 333.226 318.871 14.355 87,0% 3,9% 9,1% frecvenţă Învăţământ cu 14.671 12.705 11.958 747 81,5% 5,1% 13,4% frecvenţă redusă Învăţământ la distanţă 29.072 23.780 22.506 1.274 77,4% 4,4% 18,2% Pe forme de proprietate Învățământ de stat 356.684 320.250 306.151 14.099 85,8% 4,0% 10,2% Învățământ particular 53.497 49.461 47.184 2.277 88,2% 4,3% 7,5% Sursa: Date calculate pe baza Caietului statistic Învățământul superior la sfârșitul anului universitar 2022/2023, INS, 2024. Analiza comparativă a datelor corespunzătoare ultimilor nouă ani universitari evidențiază următoarele tendințe: - valori relativ constante ale ponderii studenților promovați, cu ușoare variații de la un an la altul; - scăderea treptată de la un an la altul a ponderii cazurilor de repetenție, situații neîncheiate și întrerupere a studiilor; - valori fluctuante ale pierderilor pe parcursul anilor universitari (calculate ca diferența procentuală dintre studenții înscriși la început de an universitar și cei aflați în evidență la final de an universitar). 39  Raport privind starea învățământului superior din România 2023–2024 Figura 18. Evoluția situației școlare a studenților din învățământul universitar de licență, la final de an universitar, în perioada 2014-2023 100% 8.5% 8.7% 9.3% 9.9% 9.6% 8.5% 9.4% 10.7% 9.9% 90% 6.6% 6.7% 5.8% 5.0% 4.3% 3.6% 3.6% 4.1% 4.0% 80% 70% 60% 50% 84.9% 84.6% 84.9% 85.1% 86.0% 87.9% 87.0% 85.2% 86.1% 40% 30% 20% 10% 0% 2014/2015 2015/2016 2016/2017 2017/2018 2018/2019 2019/2020 2020/2021 2021/2022 2022/2023 Promovaţi Repetenţi, situaţie neîncheiată, pierderi pe parcurs Pierderi pe parcurs Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2015-2024. Analiza pe domenii de studii a ratei de promovare a studenților din învățământul universitar de licență (calculată prin raportarea numărului de studenți promovați la finalul unui an universitar, la numărul de studenți înscriși la începutul anului universitar) evidențiază următoarele aspecte: - ratele de promovare pe fiecare domeniu de studii au variat ușor de la un an la altul; domeniile Sănătate şi asistență socială și Științele educației au avut în mod constant cele mai mari rate de promovare; - la finalul anului 2022/2023, cele mai mari valori ale ratei de promovare s-au înregistrat la domeniul Sănătate şi asistență socială, apoi la domeniile Științele educației și Agricultură, silvicultură, piscicultură şi ştiințe veterinare; valorile cele mai reduse ale indicatorului au fost la domeniile Afaceri, administrație şi drept, Inginerie, prelucrare şi construcții și Arte şi ştiințe umaniste. Tabelul 24. Rata de promovare a studenților din învățământul universitar de licență, pe domenii fundamentale de studii, în perioada 2014-2023 Domenii 2014/ 2015/ 2016/ 2017 2018/ 2019/ 2020/ 2021/ 2022/ fundamentale de studii 2015 2016 2017 /2018 2019 2020 2021 2022 2023 Total 84,9% 84,6% 84,9% 85,1% 86,0% 87,9% 87,0% 85,2% 86,1% Științele educației 91,6% 91,5% 87,3% 90,3% 90,8% 92,4% 90,9% 91,5% 89,4% Arte şi ştiințe umaniste 86,8% 83,6% 84,0% 84,6% 85,0% 86,4% 84,7% 82,0% 83,4% Științe sociale, 85,5% 81,4% 82,4% 84,6% 85,5% 86,9% 87,0% 84,0% 84,5% jurnalism şi informare Afaceri, administrație şi 83,1% 83,7% 84,0% 82,7% 84,1% 85,6% 85,6% 82,6% 83,2% drept Științe naturale, 84,9% 83,9% 84,8% 83,4% 83,5% 88,0% 85,3% 81,0% 85,1% matematică şi statistică Tehnologiile informației şi 83,6% 82,6% 82,3% 83,2% 84,3% 85,6% 85,6% 84,7% 84,4% comunicațiilor Inginerie, prelucrare şi 78,2% 78,7% 79,5% 80,5% 81,5% 84,0% 82,3% 80,9% 83,3% construcții 40  Raport privind starea învățământului superior din România 2023–2024 Agricultură, silvicultură, piscicultură 89,4% 87,7% 87,4% 87,6% 88,5% 90,1% 88,4% 87,7% 89,3% şi ştiințe veterinare Sănătate şi asistență 93,1% 94,1% 94,8% 94,1% 95,1% 96,7% 95,8% 94,8% 94,5% socială Servicii 89,1% 88,8% 86,0% 86,2% 85,8% 88,0% 87,6% 86,0% 87,3% Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2015-2024. I.3.2. Absolvenți ai învățământului superior Un număr de 126.537 de persoane au absolvit anul universitar 2022/2023 cu diplomă (licență, masterat, doctorat, programe postuniversitare). Valoarea este în ușoară creștere față de anul anterior. Datele statistice referitoare la absolvenții învățământului superior se raportează la două categorii distincte: - categoria „absolvenți” – reprezintă persoanele care au finalizat un ciclu de învățământ superior (licență, masterat, doctorat sau cursuri postuniversitare), respectiv cei care au promovat ultimul an de studiu al unei facultăți, indiferent dacă au reușit sau nu la examenul final corespunzător acelui ciclu; - categoria „absolvenți cu diplomă” – reprezintă persoanele care, după finalizarea unui ciclu de învățământ superior, au obținut o diplomă (ex. diplomă de licență, diplomă de masterat, diplomă de doctorat, diplomă de absolvire a unor programe postuniversitare). I.3.3 Absolvenți cu diplomă ai învățământului superior (toate ciclurile de studii) Numărul de absolvenți cu diplomă ai învățământului superior, toate ciclurile de studii (licență, masterat, doctorat, programe postuniversitare) a fluctuat de la un an la altul. La finalul anului universitar 2022/2023, un număr de 126.537 de persoane au absolvit învățământul superior cu o diplomă – în creștere ușoară față de anul anterior. Figura 19. Evoluția numărului de absolvenți de studii superioare, pe cicluri de studii, în perioada 2014-2023 140000