Raport privind starea învățământului preuniversitar din România

,2 Urban 1,6 1,4 1,1 1,1 1,2 0,9 0,9 0,9 0,8 Rural 2,0 2,0 2,1 2,2 2,1 1,7 1,8 1,8 1,8 Feminin 1,6 1,5 1,4 1,4 1,5 1,2 1,2 1,2 1,1 Masculin 1,9 1,8 1,7 1,7 1,7 1,3 1,4 1,4 1,3 Învățământ gimnazial 19  Total 1,9 2,0 1,8 1,8 1,7 1,2 1,0 1,0 1,2 Urban 1,5 1,5 1,2 1,2 1,2 0,8 0,6 0,6 0,8 Rural 2,3 2,5 2,5 2,7 2,3 1,9 1,6 1,6 1,7 Feminin 1,7 1,8 0,6 1,7 1,5 1,2 1,0 0,9 1,1 Masculin 2,1 2,1 2,8 2,0 1,8 1,3 1,0 1,1 1,2 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2014-2024 Pe fiecare nivel de studiu, se evidențiază aspecte caracteristice. În învățământul primar: • Abandonul școlar înregistrează o valoare ușor descendentă față de anul școlar anterior (1,2%). • Diferența pe medii de rezidență rămâne crescută (1 p.p.), mediul rural fiind în continuare defavorizat. • În ce privește abandonul școlar pe sexe, în învățământul primar, se constată o scădere cu 0,1 p.p. a valorii indicatorului, atât pentru fete, cât și pentru băieți. • Decalajul pe sexe se menține de 0,2 p.p., la fel ca în anul școlar anterior, în favoarea fetelor (1,1% fete din ciclul primar abandonează școala, comparativ cu 1,3% băieți). Figura 6. Rata abandonului școlar în învățământul primar, pe medii de rezidență 2.5 2 1.5 1 0.5 0 2014/2015 2015/2016 2016/2017 2017/2018 2018/2019 2019/2020 2020/2021 2021/2022 2022/2023 Total Urban Rural În învățământul gimnazial: • Se înregistrează o creștere a valorii indicatorului, în raport cu anul școlar anterior cu 0,2 p.p. • Diferența dintre valorile indicatorului pe medii de rezidență este de 0,9 p.p., în defavoarea mediului rural (0,8% rata abandonului școlar la gimnaziu în mediul urban, 1,7% rata abandonului școlar la gimnaziu în mediul rural). • Diferența dintre valoarea indicatorului pe sexe este de 0,1 p.p. în defavoarea băieților. Figura 7. Rata abandonului școlar în învățământul gimnazial, pe medii de rezidență 3 2.5 2 1.5 1 0.5 0 2014/2015 2015/2016 2016/2017 2017/2018 2018/2019 2019/2020 2020/2021 2021/2022 2022/2023 Total Urban Rural Relevantă în contextul de față este și analiza abandonului școlar pe clase. Datele evidențiază că: • Ratele cele mai ridicate ale abandonului se înregistrează la clasele de început de cicluri de școlaritate: clasa pregătitoare și clasa I, respectiv clasa a V-a. • La nivelul clasei pregătitoare și clasei I valoarea indicatorului a scăzut în comparație cu anul școlar anterior cu 0,2 p.p., respectiv cu 0,6 p.p. La clasa a V-a valoarea indicatorului este în ușoară creștere față de anul școlar anterior cu 0,1 p.p. 20  • Diferența pe medii de rezidență evidențiază situația defavorizată a mediului rural, cele mai mari diferențe înregistrându-se la clasele pregătitoare, I și a V-a. Tabel 17. Rata abandonului școlar în învățământul primar și gimnazial, pe clase și medii de rezidență - % 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/ 2021/ 2022/ 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 Total 1,7 1,8 1,6 1,8 2,0 1,5 1,7 1,8 1,6 Clasa Urban 1,7 1,6 1,2 1,3 1,5 1,1 1,2 1,2 0,9 pregătitoare Rural 1,7 1,9 2,1 2,3 2,5 2,1 2,4 2,7 2,6 Total 2,4 2,5 2,3 2,6 2,6 2,1 2,6 2,6 2,0 I Urban 1,9 1,9 1,6 1,7 1,6 1,4 1,8 1,6 1,3 Rural 3,0 3,2 3,3 3,7 3,8 2,9 3,7 3,8 3,1 Total 2,4 1,4 1,3 1,4 1,2 0,9 0,8 0,8 0,8 a II-a Urban 2,0 1,1 0,9 0,9 0,9 0,7 0,6 0,6 0,6 Rural 2,8 1,7 1,7 1,9 1,6 1,3 1,1 1,0 1,1 Total 1,2 1,2 1,0 1,0 1,0 0,9 0,6 0,5 0,7 a III-a Urban 1,2 0,8 0,7 0,6 0,7 0,6 0,3 0,4 0,6 Rural 1,3 1,7 1,4 1,5 1,3 1,3 1,0 0,8 1,0 Total 1,4 1,4 1,4 1,2 1,2 1,0 0,8 0,8 0,9 a IV-a Urban 1,3 1,3 1,0 0,9 1,1 0,8 0,7 0,7 0,8 Rural 1,5 1,6 1,8 1,5 1,5 1,3 1,0 1,0 1,0 Total 2,4 2,4 2,2 2,4 1,9 1,5 1,2 1,2 1,3 a V-a Urban 1,9 1,8 1,5 1,5 1,3 1,0 0,8 0,6 0,9 Rural 2,9 3,0 3,2 3,5 2,7 2,3 1,6 1,9 1,9 Total 1,7 1,8 1,6 1,6 1,7 1,0 0,9 1,0 1,1 a VI-a Urban 1,4 1,4 1,1 1,0 1,3 0,7 0,5 0,6 0,8 Rural 2,1 2,2 2,2 2,4 2,2 1,5 1,4 1,5 1,7 Total 1,8 2,0 1,7 1,7 1,6 1,4 1,0 1,0 1,1 a VII-a Urban 1,4 1,6 1,0 1,1 1,1 0,8 0,6 0,7 0,7 Rural 2,3 2,4 2,4 2,4 2,2 2,2 1,4 1,5 1,6 Total 1,6 1,7 1,6 1,7 1,5 1,0 1,0 0,8 1,1 a VIII-a Urban 1,1 1,2 1,0 1,0 1,0 0,6 0,4 0,4 0,8 Rural 2,1 2,3 2,3 2,5 2,1 1,7 1,9 1,5 1,5 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2015-2024 Figura 8. Rata abandonului școlar în învățământul primar, pe clase 3 2.5 2 1.5 1 0.5 0 2014/2015 2015/2016 2016/2017 2017/2018 2018/2019 2019/2020 2020/2021 2021/2022 2022/2023 cls. preg. cls. I cls. II cls. III cls. IV 21  Figura 9. Rata abandonului școlar în învățământul gimnazial, pe clase 3 2 1 0 2014/2015 2015/2016 2016/2017 2017/2018 2018/2019 2019/2020 2020/2021 2021/2022 2022/2023 cls.V cls.VI cls.VII cls.VIII La nivel general, ratele ridicate ale abandonului școlar la început de ciclu de școlaritate au drept cauză dificultățile de adaptare cu care se confruntă elevii la tranziția de la un nivel de învățământ la altul: stiluri de predare diferite, solicitări mai complexe în plan curricular; nu în ultimul rând diferențele semnificative în ceea ce privește numărul de ore de program școlar/săptămână. Este de remarcat tendința generală de scădere a ratei abandonului școlar de la clasele de debut către cele de final de ciclu de școlaritate, cel mai probabil determinată de adaptarea progresivă a elevilor la solicitările școlare. Analiza pe cohortă: abandon școlar și pierderi școlare Indicatorul urmărește viața școlară a elevilor de la debutul în învățământul primar la finalul învățământului gimnazial. Analizând treisprezece cohorte de elevi observăm că atât abandonul pe cohortă, cât și pierderile pe cohortă la nivelul învățământului primar și gimnazial au valori ridicate. Ambii indicatori au trecut printr- o perioadă de scădere amplă, urmată de o perioadă cu valori relativ stabile, apoi o nouă scădere: • abandonul pe cohortă – de la 19,2% în 2010/2011 a ajuns la valori de 13-14% în perioada 2014-2017, respectiv 5,4% în 2021/2022 (cea mai scăzută valoare în seria de timp analizată); cele mai recente date indică reluarea tendințelor ascendente ale valorii indicatorului; • pierderile școlare – de la 20,9% în 2010/2011 la 16-17% în perioada 2013-2017, respectiv 8,5% în anul școlar 2021/2022 (cea mai scăzută valoare în seria de timp analizată); valoarea indicatorului prezintă o tendință ascendentă pentru anul școlar 2022/2023. Astfel, dacă în 2010/2011, numai opt din zece elevi înscriși cu opt ani în urmă în clasa I ajungeau să absolve clasa a VIII-a, în anul 2022/2023, nouă din zece elevi au ajuns la final de ciclul gimnazial. Analiza pe cohortă a abandonului școlar și a pierderilor școlare în funcție de mediul de rezidență evidențiază diferențe foarte mari între mediul rural și urban, situând mediul rural într-o situație defavorizată. Astfel: • la nivelul anului 2022/2023, rata abandonului pe cohortă la elevii din urban, care provin din cohorta 2014-2022, este de 1,2%, în creștere față de cohorta anterioară; valoarea aceluiași indicator pentru elevii din rural crește cu peste 1 p.p. față de anul școlar anterior, ajungând la 16,5%; • o cincime (20,3%) din cohorta școlară 2014-2022 s-a pierdut pe parcursul învățământului primar și gimnazial în mediul rural. Tabel 18. Evoluția pe cohorte a elevilor (de la înscrierea în ciclul primar la finalul ciclului gimnazial) Ponderi Debutul școlar Finalul învățământului gimnazial (din total elevi înscriși în clasa I cu opt ani în urmă) % % % Elevi clasa I/ Absolvenți Repetenți % Pierderi Repe- Abandon An școlar clasa An școlar clasa a clasa a Absolvenți ciclul tenți ciclul pregătitoare VIII-a VIII-a cl. a VIII-a primar și cl. a VIII- primar și gimnazial a gimnazial* 2003/2004 287552 2010/2011 227369 4888 79,1 20,9 1,7 19,2 2004/2005 227850 2011/2012 183315 5081 80,5 19,5 2,2 17,3 2005/2006 226324 2012/2013 183312 5817 81,0 19,0 2,6 16,4 2006/2007 220489 2013/2014 182600 5967 82,8 17,2 2,7 14,5 22 2007/2008 221185 2014/2015 184353 6558 83,3 16,7 3,0 13,7 2008/2009 212022 2015/2016 177651 6880 83,8 16,2 3,2 13,0 2009/2010 203895 2016/2017 169298 6485 83,0 17,0 3,2 13,8 2010/2011 203926 2017/2018 170528 6386 83,6 16,4 3,1 13,2 2011/2012 206055 2018/2019 174473 6379 84,7 15,3 3,1 12,2 2012/2013 202134 2019/2020 178717 3749 88.4 11.6 1.9 9.7 2013/2014 156991** 2020/2021 140600 4801 89,6 10,4 3,1 7,4 2013/2014 183633*** 2021/2022 167937 5850 91,5 8,5 3,2 5,4 2014/2015 193590 2022/2023 172704 5271 89,2 10,8 2,7 8,1 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2004-2024 * Inclusiv cazurile de deces, migrație, exmatriculare, precum și elevii cu situația școlară neîncheiată ** Sunt cuprinși, deopotrivă, elevii de clasa I care au avut debutul școlar în anul școlar 2012/2013, în clasa pregătitoare, și elevii care au avut debutul școlar în 2013/2014 direct în clasa I (conform reglementărilor OMEN 3434/2013). *** Sunt cuprinși elevii care au avut debutul școlar în 2013/2014, în clasa pregătitoare. După o perioadă în care s-a observat o tendință de egalizare a valorilor abandonului școlar pe cohortă și ale pierderilor școlare, din clasa I/clasa pregătitoare până în clasa a VIII-a, pe sexe, cele mai recente date evidențiază un nou decalaj în favoarea fetelor. În anul școlar de referință, valoarea abandonului școlar pe cohortă pentru fete a fost de 7,6%, iar pentru băieți de 8,5%. Tabel 19. Evoluția cohortei de elevi 2014-2022, pe sexe și medii de rezidență Elevi Ponderi înscriși în (din total elevi înscriși în clasa pregătitoare cu nouă ani în Absolvenți Repetenți clasa urmă) clasa a VIII- clasa a VIII-a pregăti- % % % a 2022/ 2022/ % toare Pierderi Repetenți Abandon 2023 2023 Absolvenți 2014/ ciclul primar clasa a ciclul primar și clasa a VIII-a 2015 și gimnazial VIII-a gimnazial* Total, din 193590 172704 5271 89,2 10,8 2,7 8,1 care: - feminin 93589 84028 2482 89,8 10,2 2,7 7,6 - masculin 100001 88676 2789 88,7 11,3 2,8 8,5 - urban 106509 103262 1992 97,0 3,0 1,9 1,2 - rural 87081 69442 3279 79,7 20,3 3,8 16,5 Sursa: Calculat pe baza datelor INS, 2015, 2024 * Inclusiv cazurile