Raport privind starea învățământului preuniversitar din România

e nivelurile), partenerilor Ministerului Educației, tuturor factorilor interesați și opiniei publice, în vederea informării transparente și continuării colaborării pentru proiectarea și furnizarea unei educații de calitate, esențiale pentru funcționarea adecvată a unei societăți durabile. REZUMAT EXECUTIV Prezentul Raport evidențiază principalele tendințe pe termen mediu și lung ale principalilor indicatori relevanți pentru educație, cele mai relevante acțiuni desfășurate și rezultate obținute în acest an școlar, în acord cu politicile educaționale implementate, precum și direcțiile de dezvoltare pentru 2025. Valorile indicatorilor au fost calculate atât pe ansamblul sistemului, cât și pentru fiecare nivel de educație în parte (preșcolar, primar, gimnazial, liceal, profesional, postliceal). Demersurile metodologice care au stat la baza elaborării raportului au fost analiza de date cantitative/indicatori statistici şi analiza documentară. Analiza de date cantitative se realizează prin determinarea valorilor unor indicatori pentru anul școlar de referință al raportului, precum și a variației acestora într-o serie de timp. Indicatorii de bază utilizați în raport sunt incluşi în Sistemul Național de Indicatori pentru Educație (SNIE). SNIE este compatibil cu sistemele internaționale de indicatori (Eurostat, OECD, UNESCO, Banca Mondială) şi include o parte a indicatorilor țintă specifici obiectivelor europene comune în domeniul educației şi formării profesionale. Pentru determinarea valorilor indicatorilor au fost utilizate date oficiale furnizate de Ministerul Educației și de Institutul Național de Statistică. Pentru analizele comparative la nivel internațional au fost utilizate date Eurostat. Analiza documentară se realizează prin analiza și sintetizarea principalelor informații desprinse din documentele oficiale care au valoare majoră pentru înțelegerea variației valorilor indicatorilor. Documentele oficiale utilizate în cadrul raportului cuprind politici educaționale, statistici, studii şi rapoarte ale Ministerului Educației, structurilor sale și partenerilor săi internaționali și naționali, referitoare la principalele direcții de reformă implementate, aflate în curs și planificate. Raportul privind Starea Învățământului Preuniversitar din România 2023 – 2024 este structurat în trei părți: Partea I prezintă o analiză a sistemului de învățământ preuniversitar din perspectiva indicatorilor de bază, Partea a II-a cuprinde principalele acțiuni desfășurate și rezultate obținute în anul școlar 2022 – 2023, iar Partea a III-a stabilește direcțiile de dezvoltarea ale învățământului preuniversitar pentru 2025. Partea I a fost elaborată de Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație – Unitatea de Cercetare în Educație. Părțile a II-a și a III-a au fost realizate prin contribuțiile departamentelor Ministerului Educației și ale instituțiilor direct subodonate/coordonate cu atribuții în domeniul învățământului preuniversitar. Unitatea de Politici Publice "România Educată" a coordonat activitatea de elaborare a Raportului, analizând datele și contribuțiile departamentelor și structurilor sale și evidențiind modalitatea în care acestea reflectă politicile publice pentru educație la nivel național și european implementate în perioada de referință în sistemul de învățământ preuniversitar din România. Partea I a Raportului privind starea învățământului preuniversitar din România pentru anul școlar 2023- 2024 cuprinde date statistice care evidențiază atât valoarea indicatorilor în anul de referință al raportului, cât și tendințele generale ale indicatorilor, înregistrate în ultimii ani la nivelul sistemului de învățământ preuniversitar. În cazul indicatorilor care utilizează informații colectate la începutul anului școlar (indicatori de intrare), analiza a fost realizată având ca reper anul școlar 2023-2024. Pentru indicatorii care 5 utilizează informații colectate la final de an școlar (indicatori de ieșire), analiza a fost realizată având ca reper anul școlar 2022-2023, datele de ieșire ale INS pentru anul școlar 2023-2024 nefiind disponibile la momentul realizării raportului. Indicatorii analizați în cadrul raportului oferă informații din perspectiva următoarelor dimensiuni majore care reflectă stadiul învățământului preuniversitar din România într-un anumit interval de timp: acces și participare la educație, resursele umane implicate și rezultatele elevilor la evaluările naționale. Acces și participare la educație În anul școlar 2023/2024, numărul de elevi din învățământul preuniversitar a fost de 2.875,9 mii, în scădere ușoară față de anul școlar anterior. Rata brută de cuprindere școlară în toate nivelurile de învățământ (de la învățământul preșcolar la cel superior), ca raport din populația în vârstă de 3-23 de ani, a fost de 74,9%, valoare mai mică față de anul școlar anterior. • În învățământul antepreșcolar au fost cuprinși 31,8 de mii de copii. Numărul copiilor înscriși în creșe în mediul rural este considerabil mai redus decât numărul copiilor cuprinși în creșe din mediul urban. În învățământul preșcolar au fost cuprinși, în anul școlar 2023/2024, 515,9 mii de copii, în scădere cu 5,8 mii de copii față de anul școlar anterior. Rata brută de cuprindere în învățământul preșcolar se menține constantă față de anul anterior (84,4%). Rata de cuprindere în învățământul preșcolar din mediul rural continuă să rămână semnificativ mai mică decât în mediul urban. • Efectivele de elevi din învățământul primar și gimnazial au cuprins 1.587,5 mii de elevi (cu 9 mii mai puțin decât în anul școlar precedent). În anul școlar 2023/2024, rata de cuprindere în învățământul primar și gimnazial a scăzut (82,7%). Mediul rural continuă să rămână defavorizat în privința ratei brute de cuprindere, în special la nivelul învățământului gimnazial, unde diferențele între rural și urban ajung la valori de peste 28 puncte procentuale (p.p.) (66,9% rural și 95,6% urban). În anul școlar 2022/2023, rata abandonului școlar a fost constantă față de anul școlar anterior. La nivel general, 1,2% dintre elevii de nivel primar și gimnazial (19,1 mii de elevi) au abandonat școala. • În anul școlar 2023/2024, rata brută de cuprindere în învățământul secundar superior a fost de 78,5%, valoare în scădere față de anul școlar anterior. Aproape opt din zece elevi, înscriși în clasa a VIII-a cu un an în urmă, și-au continuat studiile la liceu, iar doi din zece s-au înscris în învățământul profesional. La nivelul anului 2022/2023, 0,8% dintre elevii de liceu au abandonat studiile, cei mai mulți dintre aceștia provenind din filiera tehnologică. În învățământul profesional, rata abandonului a scăzut în 2022/2023, față de anul școlar anterior (2,1%). • Rata brută de cuprindere în învățământul postliceal și de maiștri a scăzut față de anul școlar anterior. La fel, ratele specifice de cuprindere pe vârste înregistrează tendințe descendente în anul de referință al raportului. O pondere importantă a tinerilor cuprinși în acest nivel de educație se regăsește în grupele de vârstă de peste 21 de ani. Rata abandonului școlar în învățământul postliceal și maiștri a înregistrat o scădere la nivelul anului școlar 2022/2023, cu 0,7 p.p. Resurse umane În anul școlar 2023/2024, numărul angajaților din învățământul preuniversitar (personal didactic, didactic auxiliar, administrativ, de întreținere și operațional) a înregistrat o ușoară creștere în comparație cu anul școlar precedent, ajungând la valoarea de 300,1 mii de persoane. Peste jumătate din personal funcționează în ciclul primar și gimnazial, puțin peste un sfert în liceu, o cincime în învățământul preșcolar și ponderi reduse în învățământul profesional și în cel postliceal și de maiștri. La nivelul ansamblului învățământului preuniversitar, personalul didactic are o pondere de 71,8% din totalul angajaților. În anul școlar 2023/2024, ponderea personalului didactic calificat a avut valori cuprinse între 90,7% (la nivel postliceal) și 99% (la nivel liceal). Față de anul școlar anterior, numărul elevilor ce revine unui cadru didactic a rămas constant pentru majoritatea nivelurilor de învățământ; rata elevi per cadru didactic este în ușoară scădere în învățământul gimnazial de masă. Rezultate ale elevilor la evaluările naționale • Rata de absolvire a învățământului gimnazial a fost de 76,3% la finele anului școlar 2022/2023, în creștere față de anul școlar anterior. Variația valorilor indicatorului în ultimii 3 ani trebuie analizată în contextul modificărilor de structură ale sistemului de învățământ determinate de introducerea 6  clasei pregătitoare în anul școlar 2012/2013. Pe medii de rezidență, rata de absolvire este constant mai ridicată în mediul urban în comparație cu mediul rural (91,1% în urban și 61,4% în rural). • La Evaluarea Națională din anul 2024, ponderea elevilor cu medii peste 5 a fost de 74,5%, în scădere cu 1,9 p.p. față de anul școlar anterior. Media generală la nivel național a fost de 6,51, în scădere, față de anul școlar anterior (cu 1,11). • 79,7% dintre absolvenții de liceu au promovat Examenul de Bacalaureat în 2024. Pe filiere de formare, cea mai mare rată de promovare a fost înregistrată la liceele teoretice, iar cea mai redusă la liceele tehnologice. • În anul școlar 2022/2023, rata de absolvire a învățământului profesional a ajuns la 13%, valoarea fiind în scădere față de anul școlar anterior. Situația educației și formării profesionale din perspectiva indicatorilor europeni Din perspectiva indicatorilor europeni, rata de părăsire timpurie a sistemului de educație și formare profesională a înregistrat o tendință oscilantă. Decalajul dintre România și media UE-27 a avut tendințe generale descendente, însă ținta asumată de România pentru acest indicator, în 2020 (11,3%), nu a fost atinsă. Rata de părăsire timpurie a școlii în 2023, în România, a fost de 16,6%. Participarea la educația preșcolară a copiilor cu vârsta cuprinsă între 4 ani și vârsta oficială de înscriere în învățământul primar obligatoriu este un indicator european care a avut ca țintă, pentru anul 2020, valoarea de 95%. La nivelul anului 2022, media UE-27 privind acest indicator a fost de 95,1%. În România, chiar dacă s-au înregistrat unele creșteri ale valorii indicatorului, în 2022, aceasta a fost la 79,1%, în scădere față de anul anterior. În ultimul deceniu, România nu a reușit să înregistreze un progres consistent privind participarea adulților (25-64 de ani) la învățare pe tot parcursul vieții. Valorile indicatorului s-au situat în intervalul 1-2% în perioada 2011-2020; pentru 2023, se observă o creștere a valorii indicatorului până la 6,7%, însă valoarea este inferioară țintei europene (15%), precum și mediei UE-27 (12,8%). Partea a II-a a Raportului prezintă principalele acțiuni desfășurate și rezultate obținute în anul școlar 2023 – 2024, corelate cu domeniile prioritare de acțiune și nivelurile de învățământ din cadrul Proiectului „România Educată”, care vizează: educația timpurie, educație incluzivă de calitate pentru toți copiii, curriculum și evaluare centrate pe competențe, învățământul profesional și tehnic, inclusiv dual, managementul și guvernanța sistemului de educație, cariera didactică, finanțarea, infrastructura și digitalizarea sistemului de învățământ preuniversitar, promovarea educației ȘTIM, alfabetizarea funcțională. De asemenea, sunt prezentate progresele realizate în cadrul unor domenii transversale precum învățământul în limbile minorităților, dimensiunea internațională a învățământului preuniversitar românesc, asigurarea calității, învățarea pe tot parcursul vieții, dezvoltarea durabilă. Partea a III-a a Raportului privind starea învățământului preuniversitar pentru anul 2023-2024 stabilește direcțiile de dezoltare în domeniu, pentru anul 2025, respectiv: Dezvoltarea educației timpurii; Asigurarea educației incluzive, de calitate, pentru toți copiii; Revizuirea curriculumului și realizarea evaluării centrate pe competențe. Educație STIM. Alfabetizare funcțională; Dezvoltarea învățământului tehnologic și dual; Îmbunătățirea managementului și a guvernanței sistemului de educație. Rezilienta instituțiilor de învățământ preuniversitar; Dezvoltarea carierei didactice; Îmbunătățirea finanțării și infrastructurii sistemului de învățământ preuniversitar; Digitalizarea proceselor educaționale; Susținerea învățământului în limbile minorităților naționale; Susținerea dimensiunii internaționale a învățământului preuniversitar și a procesului de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică; Dezvoltarea subdomeniilor transversale. 7  PARTEA I – ANALIZA SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR DIN PERSPECTIVA INDICATORILOR DE BAZĂ CAPITOLUL I. PARTICIPARE ȘCOLARĂ ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR I.A. Ansamblul sistemului de învățământ Evoluția efectivelor de elevi din învățământul preuniversitar În anul școlar 2023/2024, numărul de elevi din învățământul preuniversitar a fost de 2875,9 mii, în scădere față de anul școlar anterior. Pe niveluri de învățământ, s-au înregistrat creșteri ale efectivelor de elevi în învățământul primar și în cel liceal. La toate celelalte niveluri, populația școlară a scăzut cu valori cuprinse între 4,1-17,8 mii de elevi. În ultimii ani, efectivele de elevi cuprinse în sistemul românesc de învățământ preuniversitar au fost în scădere de la un an la altul, singura excepție fiind anul școlar 2021/2022. În anul de referință al acestui raport, 2023/2024, a continuat tendința de scădere a numărului de elevi (cu 15,8 mii de elevi), populația școlară totală în învățământul preșcolar, primar, secundar și terțiar nonuniversitar fiind de 2875,9 mii de elevi. Astfel, în comparație cu anul școlar 2014/2015 sistemul de educație școlarizează cu 288,5 mii de elevi mai puțin, ca efect principal al tendințelor demografice negative și al migrației. Tabel 1. Evoluția efectivelor de elevi din învățământul preuniversitar 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/ 2021/ 2022/ 2023/ Nivel de învățământ 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 Total Total 3164470 3079944 3034127 3006995 2979797 2947012 2903424 2905342 2891765 2875944 Total 559565 534742 521196 521161 525411 526216 505179 517898 521826 515934 Preșcolar Urban 315174 300817 292953 297244 304483 307018 292910 301464 303469 298801 Rural 244391 233925 228243 223917 220928 219198 212269 216434 218357 217133 Total 943494 935394 924419 944170 927783 899964 873118 862248 868689 877540 Primar Urban 511622 514512 512872 528959 524550 513137 497715 492896 499441 508684 Rural 431872 420882 411547 415211 403233 386827 375403 369352 369248 368856 Total 936270 928340 917387 937200 920912 893169 866553 855764 861880 870557 Primar de Urban 504754 507809 506172 522275 517951 506623 491419 486702 492924 501972 masă Rural 431516 420531 411215 414925 402961 386546 375134 369062 368956 368585 Total 7224 7054 7032 6970 6871 6795 6565 6484 6809 6983 Primar Urban 6868 6703 6700 6684 6599 6514 6296 6194 6517 6712 special Rural 356 351 332 286 272 281 269 290 292 271 Total 778663 768035 762547 725202 717321 712895 707201 737212 727857 710054 Gimnazial Urban 323455 405079 413280 402892 407280 412045 409428 430367 426925 418418 Rural 455208 362956 349267 322310 310041 300850 297773 306845 300932 291636 Total 768266 757668 752271 715291 707560 703045 697429 727381 718037 700063 Gimnazial Urban 313660 395319 403593 393573 398027 402685 400122 420966 417536 408883 de masă Rural 454606 362349 348678 321718 309533 300360 297307 306415 300501 291180 Total 10397 10367 10276 9911 9761 9850 9772 9831 9820 9991 Gimnazial Urban 9795 9760 9687 9319 9253 9360 9306 9401 9389 9535 special Rural 602 607 589 592 508 490 466 430 431 456 Liceal Total 726403 673615 647940 634448 626511 614767 616533 593586 590441 597745 Profesio- Total 50788 68682 84309 90125 90396 100693 109636 104918 96204 92065 nal Postliceal Total 105557 9