Sinteza online v7.0, document separat de comparație

nției în bugetul CNAS se dublează; Politica medicamentului trece de la administrarea prețurilor la achiziție strategică: creșterea ponderii medicamentelor generice și respectarea ghidurilor de tratament; Negociere bazată pe valoare prin CNAS, cu reducerea timpului până la accesul pacientului la terapii inovatoare; Pacienții oncologici și cei cu boli rare primesc trasee integrate și predictibile, cu extinderea diagnosticului molecular, a radioterapiei și a terapiilor țintite; Centrele de permanență ineficiente din mediul urban se reduc, iar digitalizarea — dosar electronic unic, registre naționale de boli — susține controlul și planificarea resurselor; Controlul fraudei devine sistemic: concediile medicale fictive sunt descurajate prin monitorizarea și controlul acestora, alături de analiza automată a datelor și identificarea comportamentelor atipice de prescriere și raportare. Medicii care acordă concedii medicale ilegal vor fi sancționați, inclusive prin suspendarea licenței de liberă practică; FNUASS rămâne fundamentul solidar al sistemului de sănătate, completat de un cadru modern de asigurări private complementare, opționale; CNAS evoluează de la administrator de contracte la cumpărător strategic de servicii medicale, pe bază de nevoie reală, calitate și rezultate. Finalizarea reformei pensiilor speciale 1 măsură Pentru sistemele din apărare, ordine publică și siguranță națională, cuantumul se recalculează după contribuție și vechime, iar particularitățile misiunii se reflectă în vârsta standard de pensionare și în condițiile de muncă, cu perioadă de tranziție pentru cei aflați aproape de ieșire. Justiție și stat de drept 18 măsuri O justiție independentă față de orice influență, din afară și din interior, un serviciu public rapid și digital pentru cetățean și un stat care sancționează efectiv corupția și crima organizată, indiferent de funcție, avere sau influență. Delegări și detașări strict limitate: durate maxime cumulative, interzicerea delegărilor încrucișate, concurs obligatoriu după șase luni de delegare într-o funcție de conducere; Stabilitatea completului și repartizarea aleatorie a dosarelor: situațiile în care un membru al completului poate fi înlocuit se stabilesc limitativ prin lege, numai pentru motive obiective, consemnate la dosar; auditul extern independent, periodic, al repartizării aleatorii se extinde asupra aplicației informatice, a regulilor de utilizare, a intervențiilor umane și a modificării parametrilor, cu concluziile publicate; Consiliul Superior al Magistraturii legitimat de întregul corp profesional: membrii aleși se desemnează prin vot la nivel național, în cadrul fiecărui corp profesional – judecătorii aleg membrii judecători, procurorii aleg membrii procurori –, cu reprezentare echilibrată a instanțelor și parchetelor și cu proceduri clare de alegere și revocare; colegiile de conducere ale instanțelor și parchetelor, alese de adunările generale, primesc rol întărit în deciziile de organizare internă, prin hotărâri motivate și publicate; Cariera magistraților bazată pe competență: promovarea se face prin concursuri verificabile, cu probă scrisă și probe profesionale pe criterii verificabile și contestabile, și prin evaluarea motivată a activității; evaluarea ține seama de complexitatea cauzelor, de încărcătura reală, de calitatea motivării și de respectarea termenelor, nu de statistica dosarelor închise; Reformarea Inspecției Judiciare: inspectorul-șef, adjunctul și inspectorii judiciari selectați prin concursuri organizate în cadrul legal al CSM, cu comisii imparțiale, criterii publice, reguli de incompatibilitate și control judecătoresc; repartizarea lucrărilor de inspecție și orice intervenție asupra lor sunt verificabile; proceduri disciplinare clare, control jurisdicțional întărit și protecție reală pentru magistrații avertizori de integritate; Ierarhie fără arbitrariu în parchete: eliminarea posibilității procurorului general de a interveni în orice dosar penal, infirmând măsurile și soluțiile procurorului de caz, precum și a posibilității procurorului-șef al DNA de a interveni în orice dosar de competența DNA; ierarhia coordonează activitatea parchetelor, fără a putea rescrie discreționar anchetele; Evaluarea cadrului de competență privind investigarea infracțiunilor săvârșite de magistrați, cu păstrarea garanțiilor necesare protejării independenței acestora; Protecție integrată împotriva violenței domestice: instrument unic de evaluare a riscului folosit de poliție, parchete și instanțe, monitorizare electronică generalizată a agresorilor cu interdicție de apropiere, sesizare imediată la încălcarea ordinului de protecție, procurori specializați; Acord cu sistemul judiciar pentru eșalonarea predictibilă a drepturilor salariale câștigate în instanță, compatibil cu capacitatea bugetară; Înalta Curte nu mai este ordonator de credite; Un sistem digital unic: dosarul electronic național pe ECRIS V, cu migrarea datelor, cele două centre de date PNRR funcționale și interconectare cu celelalte instituții; cereri, taxe, acte și consultarea dosarelor într-un singur loc; Harta judiciară reorganizată: comasarea instanțelor foarte mici, parchetele de pe lângă judecătorii reunite în structuri unice județene cu puncte de lucru, resurse alocate după volum și complexitate, specializare extinsă a judecătorilor, mai ales în civil și contencios administrativ; Registrul Comerțului rapid și predictibil (MyPortal ONRC stabilizat, termene reduse, interoperabilitate, securitate cibernetică) și Autoritatea Națională pentru Cetățenie reorganizată în subordinea MAI, cu Inspectoratul pentru Imigrări, pentru eliminarea stocului de dosare restante; Structură în Ministerul Justiției care centralizează litigiile administrației publice și identifică cauzele recurente, transformate în ghiduri pentru administrație sau propuneri legislative; Profesiile juridice și expertiza judiciară: consultare permanentă cu avocați, notari, executori și experți; experții evaluați periodic pe indicatori obiectivi, cu consecințe asupra menținerii în corp, rapoarte standardizate, plată predictibilă a sumelor datorate de stat; Infrastructură: sedii pentru instanțe și parchete, penitenciarele Unguriu și Berceni, Spitalul „Prof. dr. Constantin Angelescu”, CMDTA-MJ și laboratoarele teritoriale INEC; Combaterea corupției redevine prioritate; Recuperarea efectivă a produsului infracțiunii: ANABI cu ROARMIS 2 la potențial maxim și interconectat; identificarea, indisponibilizarea, confiscarea și valorificarea bunurilor ca parte a răspunsului penal; Prescripția nu devine obiectiv procedural: reducerea mijloacelor pur dilatorii, soluționarea prioritară a cauzelor apropiate de prescripție, reevaluarea camerei preliminare, cu respectarea deplină a dreptului la apărare. Reziliență democratică și coeziune socială 6 măsuri Un stat capabil să identifice și să răspundă ingerințelor externe și campaniilor coordonate de manipulare, cetățeni care înțeleg mediul informațional în care trăiesc și o societate mai puțin polarizată, în coordonare cu partenerii europeni și euroatlantici. Instituirea unei structuri centrale de comunicare strategică (STRATCOM) pentru elaborarea politicilor, protocoalelor comune și coordonarea comunicării publice; Crearea unui consiliu consultativ pe lângă STRATCOM, cu participarea presei, universităților, cercetătorilor și organizațiilor active în fact-checking și monitorizarea operațiunilor informaționale; Formarea unui centru tehnic permanent pentru identificarea și analiza ingerințelor externe și a operațiunilor coordonate de manipulare, cu alerte, rapoarte tehnice și cooperare europeană; Instituirea unui mecanism interinstituțional pentru amenințări hibride majore, cu instituție coordonatoare, imagine comună de situație și răspuns operativ și comunicațional integrat; Integrarea educației media și digitale în gimnaziu și liceu și dezvoltarea unor programe de alfabetizare digitală pentru adulți; Pregătirea alegerilor din 2028 prin proceduri comune pentru incidente online, deepfake-uri și rețele coordonate și prin aplicarea integrată a DSA și a Regulamentului (UE) 2024/900. Digitalizarea și inteligența artificială în stat 11 măsuri Digitalizarea statului se face de sus în jos, dintr-un singur loc, cu standarde obligatorii și livrare rapidă: o strategie, un responsabil, o infrastructură națională și servicii construite în jurul cetățeanului, nu al instituției. Un singur centru de decizie pentru transformarea digitală a statului, prin reorganizarea ADR și a altor instituții cu responsabilități tangențiale în digitalizare, cu atribuții formale și obligatorii asupra tuturor proiectelor digitale din administrația centrală și ca sursă de standarde și soluții pentru cea locală, în subordinea Prim-Ministrului; excepție doar pentru apărare și zonele sensibile din ordine publică; Un Chief Digital Government Officer național, profesionist apolitic cu experiență în industrie, cu mandat și pârghii legale de implementare; echipă cu regim de remunerare competitiv cu piața privată; O singură strategie națională de transformare digitală, cu jaloane și termene, care leagă politicile deja adoptate (cloud guvernamental, interoperabilitate) și coboară cu propuneri de soluții standard (arhitectură sau schemă logică de sistem pentru diferitele nevoi: site-uri, aplicații software în administrația publică etc.) până la ultima primărie și agenție; digitalizarea declarată prioritate națională apolitică, care nu se renegociază la fiecare schimbare de guvern; Standardizare obligatorie: norme tehnice comune și module reutilizabile pentru toate componentele digitale ale statului; nicio achiziție publică de soluții digitale care nu respectă standardele naționale nu mai primește finanțare, din bugetul național sau european; Cloud-ul guvernamental și centrele de date ca infrastructură națională deținută de stat, cu interoperabilitate reală între registrele de bază, securitate cibernetică și protecția datelor ca argument de încredere pentru cetățeni; Foaie de parcurs pentru digitalizarea administrației locale, care livrează 80% din serviciile publice și cele opt „evenimente de viață” după care Europa măsoară e-guvernarea: soluții standard furnizate de la centru, nu dezvoltate separat de fiecare primărie; Livrarea este strategia: rezultate vizibile rapid, începând cu proiectele-fundament deja pornite, identitatea digitală (e-ID) și platforma fiscală; „digital by default” și „o singură dată” prin lege – statul nu mai cere cetățeanului un document pe care îl deține; Servicii construite pe experiența utilizatorului: punct unic digital de interacțiune cu statul, portofel digital, 50% din serviciile publice complet online și 5 milioane de români cu identitate digitală până în 2028; Alfabetizare digitală pentru administrație și cetățeni: competențe digitale minime certificate pentru funcționari, cu stimulente, și programe pentru vârstnici și persoanele cu competențe reduse, în parteneriat cu biblioteci, poștă și ONG-uri; Inteligența artificială în stat, auxiliară și sub control uman: automatizarea proceselor interne, analiză de risc în ANAF, asistență în justiție și sănătate, cu registrul aplicațiilor publice și reguli de utilizare aliniate legislației europene; AI Gigafactory ca infrastructură națională; Scor public de digitalizare pentru fiecare instituție, raport anual independent și „bugetare pe performanță digitală”: o parte din finanțare se leagă de scorul obținut. România pro-europeană și transatlantică 11 măsuri Un membru al Uniunii care își respectă angajamentele și își negociază interesele, un aliat care transformă securitatea în dezvoltare și un partener strategic al Statelor Unite prin energie stabilă și accesibilă, industrie de apărare și investiții în activele strategice ale țării. Acord politic pe Cadrul Financiar Multianual 2028–2034 până la finalul lui 2026, pentru ca implementarea să înceapă la 1 ianuarie 2028: menținerea alocărilor pentru coeziune și agricultură, resurse proprii consistente pentru bugetul Uniunii, acces la instrumentele de competitivitate (CEF, mobilitate militară, apărare, Orizont Europa) și fonduri garantate pentru extindere; Stoparea procesului de dezindustrializare: definirea sectoarelor strategice (auto, chimie, metalurgie, energie, inclusiv nucleară, farmacie și tech), corectarea barierelor din Piața Unică la nivel național și folosirea flexibilităților europene pentru ajutor de stat și prețuri la energie, deblocate prin corectarea rapidă a deficitului; Îndeplinirea angajamentelor din cadrul european de guvernanță: ieșirea din deficit excesiv conform planului fiscal-bugetar, recomandările specifice de țară (competitivitate, calitatea administrației, convergență socială) și implementarea la termen a legislației europene, cu responsabili instituționali clari; Consolidarea Flancului Estic: Eastern Flank Watch, Hub-ul european de securitate maritimă la Marea Neagră (să avansăm de la concept finalizat la operaționalizare în Constanța în 2027 și să îl includem în exercițiul bugetar european), mobilitate militară cu infrastructură de transport, energie și date, în coordonare cu Ucraina și Republica Moldova; Extinderea Uniunii ca prioritate națională: deschiderea tuturor clusterelor de negociere pentru Republica Moldova și Ucraina în acest an, susținerea Tratatului de aderare al Muntenegrului și a Balcanilor de Vest, dialog principial cu Turcia în cadrul european; sprijin ferm pentru Ucraina; Parteneriatul strategic cu Statele Unite construit pe investiții în tehnologie, energie, apărare: România devine platformă energetică regională în parteneriat cu SUA, prin infrastructura Coridorului Vertical, dezvoltarea de investiții în Marea Neagră, proiectele nucleare de la Cernavodă și reactoarele modulare; contribuția României este o energie stabilă și accesibilă pentru regiune și un instrument regional de susținere a autonomiei față de gazul rusesc, creșterea conectivității pe energie și transport cu Vecinătatea și Caucazul de Sud; Dezvoltarea producției de apărare împreună cu industria americană și europeană, cu programul de înzestrare SAFE (16,68 mld. euro) ca exemplu de achiziție care aduce producție, lanțuri de furnizori și locuri de muncă în România; participare la EDIP, PESCO și proiectele colaborative europene; Proiecte comune cu UE și Statele Unite în energie, minerale și materii prime critice: explorare, exploatare și prelucrare în România, ca parte a securității economice europene și transatlantice; Atragerea de investitori americani strategici și de mari fonduri de investiții în companiile publice care se listează sau se deschid capitalului privat: Portul Constanța, Aeroportul Otopeni, TAROM, companiile din minerit, cu păstrarea controlului statului acolo unde este strategic; Inteligență artificială și tehnologii avansate: integrarea României în ecosistemele tehnologice americane (semiconductori, centre de date, AI Gigafactory), cu energia stabilă și ieftină ca avantaj competitiv oferit investitorilor; Aderarea la OCDE în 2026, cât mai repede posibil, prezență românească consolidată în instituțiile europene și readucerea României în programul Visa Waiver ca prioritate strategică în relația cu SUA. Educație și cercetare – învățământ preuniversitar 10 măsuri De la fiecare copil în școală la fiecare absolvent pregătit pentru viață: participare, competențe reale, evaluare corectă, profesori sprijiniți, legătura cu piața muncii și educație pentru toți românii, indiferent de limbă sau de locul unde trăiesc. Reducerea absenteismului și a abandonului școlar: interconectarea SIIIR cu evidența populației pentru identificarea copiilor neșcolarizați, echipe comunitare integrate în zonele cu risc, SIMIE pentru monitorizarea parcursului elevului, sprijin alimentar și financiar (mese, burse, tichete, vouchere) pentru elevii din medii dezavantajate, extinderea creșelor și a educației timpurii, continuarea PNRAS în primar și gimnazial și flexibilizarea programului „A doua șansă”; Ținte bugetare explicite pentru educație și cercetare: cheltuielile publice pentru educație cresc gradual către minimum 6% din PIB, iar cele pentru cercetare-dezvoltare către minimum 1% din PIB (jumătate din nivelul mediu al UE de 2%) — ambele domenii fiind cronic subfinanțate față de standardele europene — cu traiectorie anuală publică, defalcată pe surse (buget de stat, fonduri europene, privat), și raportare distinctă în fiecare lege a bugetului, ca angajamentul să nu rămână declarativ; Reforma curriculară și formarea competențelor de bază: revizuirea planurilor-cadru și a programelor școlare, programe naționale pentru literație și numerație, creșterea componentei experimentale și practice (laboratoare, ateliere), integrarea gândirii critice, a educației digitale și a utilizării responsabile a inteligenței artificiale, programe remediale și de excelență, echilibrarea claselor, modernizarea metodelor de predare și formarea profesorilor, consiliere școlară și stare de bine, dezvoltarea accelerată a învățământului tehnologic și dual; Legătura liceu – piața muncii: monitorizarea longitudinală a traseului absolvenților, corelarea ofertei educaționale cu nevoile economiei, stimulente pentru operatorii economici implicați în practică, extinderea învățământului dual, creșterea expunerii elevilor la mediul profesional și universitar, consolidarea orientării școlare și profesionale, promovarea sportului și a educației sociale și un parteneriat interinstituțional pentru reintegrarea tinerilor NEET; Evaluare obiectivă și standardizată: standarde naționale de evaluare pentru toate ciclurile, platformă digitală națională de evaluare, evaluări standardizate cu rezultate clare pentru elevi și părinți, revizuirea Evaluării Naționale și a admiterii la liceu, noul bacalaureat din 2030, utilizarea rezultatelor pentru fundamentarea politicilor, consolidarea evaluării formative, protejarea autorității profesorului în notare și un „digital twin” al fiecărei școli pentru monitorizarea progresului; Universități