Sinteza online v7.0, document separat de comparație

performante și accesibile: menținerea finanțării pe criterii de performanță, susținerea programelor STIM cu laboratoare mobile pentru zonele defavorizate, extinderea programelor „Primul student din familie" și a burselor sociale, sisteme de avertizare timpurie a abandonului universitar și programe de licență/master în parteneriat cu mediul de afaceri; Consolidarea carierei didactice: simplificarea și digitalizarea recrutării și mobilității, sprijin și mentorat pentru profesorii debutanți, stimulente pentru posturile din mediul rural și disciplinele ȘTIM, consolidarea statutului și autorității profesionale, salarizare predictibilă și actualizarea plății cu ora, regândirea normei didactice, formare inițială și continuă, ajustarea efectivelor de elevi la clasă și profesionalizarea managementului educațional (directori, inspectori); introducem o primă de performanță, decisă la nivelul fiecărei școli, care înlocuiește actuala gradație de merit: 10–20% din salariul de bază, pentru cel mult 30% dintre cadrele didactice ale unei unități, acordată pe perioade de 3, 6 sau 12 luni; Asigurarea tuturor drepturilor educaționale pentru minoritățile naționale prin susținerea și dezvoltarea învățământului în limbile minorităților naționale și prin menținerea și aplicarea integrală a prevederilor legale, precum și dezvoltarea acestuia la toate nivelurile, prin formarea cadrelor didactice, asigurarea programelor școlare, a manualelor și a resurselor educaționale proprii, operaționalizarea structurilor de specialitate din cadrul IȘE și CNCE și extinderea învățământului superior în limbile minorităților, inclusiv prin programe cu dublă specializare și prin organizarea și finanțarea unor specializări noi disponibile în prezent exclusiv în limba română; Îmbunătățirea predării limbii române pentru elevii aparținând minorităților naționale, prin programe școlare, metode de predare și evaluare și resurse educaționale adaptate nevoilor lor lingvistice, prin formarea inițială și continuă a cadrelor didactice, precum și prin implementarea și finanțarea, începând cu anul 2027, a Programului național de susținere a învățării limbii și literaturii române, incluzând activități remediale, programe intensive, tabere de învățare și resurse educaționale digitale; Sustenabilitate PNRR și debirocratizare: continuarea și operaționalizarea investițiilor PNRR (campusuri duale, creșe, laboratoare, PNRAS), implementarea integrală a SIMIE, interoperabilitatea bazelor de date din educație cu administrația publică, simplificarea proceselor administrative înainte de digitalizare și reorganizarea inspectoratelor școlare și a ARACIP. Agricultură 24 măsuri Mai multă producție românească și mai puține importuri: fermierul activ e sprijinit împotriva secetei și a costurilor, fondurile europene se absorb integral, iar produsul românesc se recunoaște pe raft. Finalizarea reorganizării Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a agențiilor subordonate și a instituțiilor deconcentrate; Finalizarea Planului Strategic PAC 2023–2027, cu absorbția integrală și utilizarea eficientă a fondurilor europene pentru agricultură și dezvoltare rurală; Negocierea componentei de agricultură și dezvoltare rurală din Planul național și regional de parteneriat 2028–2034 cu asociațiile și federațiile reprezentative din sectorul agricol și pregătirea strategiei agricole a României pentru noua perioadă de programare; Mecanism de compensare a pierderilor din secetă, pregătit cu Banca Mondială și operațional din primăvara anului 2027: fiecare beneficiar de plăți directe pe hectar își recuperează cheltuielile de înființare a culturilor și poate opta pentru asigurarea acestora; Gestionarea durabilă a apei: rezerve de apă în bazinele hidrografice pentru irigații, legislație flexibilizată și sprijin pentru sistemele private de captare și stocare a apei, schemă de ajutor de stat pentru credite cu dobândă subvenționată pentru captare, stocare și irigații, hartă a vulnerabilității la secetă cu calendar public al investițiilor și promovarea sistemelor eficiente de irigații (senzori, automatizare, pompare cu energie regenerabilă); Program național pentru consumul de produse românești și sistemul de identificare „3 RO” (animale născute, crescute și procesate în România; plante cultivate, recoltate și procesate în România), cu criterii de prospețime și sezonalitate în achizițiile publice, extinderea Programului pentru școli, contracte directe pe termen lung între producători și cumpărători și promovarea produselor românești, inclusiv DOP, IGP și STG, pe piața internă și la export; Leasing financiar pentru fermierii activi și descurajarea achizițiilor speculative de teren agricol; Prelungirea programului de ameliorare a raselor de animale; Modificarea Legii arendei: condiții mai flexibile pentru comasarea terenurilor, contracte mai sigure și tratament egal pentru arendaș și arendator; Sprijin pentru cooperative și organizații de producători: negociere și comercializare în comun, achiziții comune de inputuri, contracte colective, consiliere juridică și economică; Pachet pentru tânărul fermier: primă de instalare, credite subvenționate, garanții de stat, prioritate la concesionare, mentorat; Creșterea capacității de procesare agroalimentară: investiții în unități noi sau modernizate, integrare vegetal–zootehnie, depozitare, sortare și ambalare; Diversificarea economiei rurale: agroturism, meșteșuguri, muncă la distanță, stimulente pentru specialiști, LEADER; Comasarea APIA–AFIR; Cercetare, consultanță și educație agricolă: consultanță de proximitate, agricultură de precizie, licee agricole; Introducerea unui sistem automatizat de verificare satelitară integrală a cererilor de subvenție pentru plată pe suprafață pentru măsurile de sprijin și dezvoltare rurală; Îmbunătățirea sistemului de control și verificare pentru subvențiile acordate de către APIA pentru programele în derulare, înăsprirea sancțiunilor pentru declarațiile neconforme prin crearea unui mecanism de interdicție pentru subvenții viitoare la declararea în fals; Securitate alimentară: balanță națională a produselor strategice, rezerve de stat și planuri de continuitate pentru inputurile esențiale; Mecanism public-privat de reasigurare pentru riscurile catastrofale (secetă, calamități naturale), în care statul intervine doar când pierderile depășesc capacitatea normală a pieței de asigurări; Sprijin pentru anul 2026, plătit integral: acciza redusă la motorina agricolă, schemele pentru crescătorii de bovine și suine afectați de criza din Orientul Mijlociu, compensarea costurilor de prevenire a pestei porcine africane în gospodăriile populației și a furajării suplimentare a ovinelor; Reluarea exporturilor de ovine și caprine și desemnarea zonelor libere de pestă porcină africană, cu eliminarea restricțiilor la achiziția și procesarea porcinelor și a cărnii de porc din aceste zone; Consolidarea accelerată a fermelor de familie și a asocierilor agricole, cu fondurile direcționate către fermierii activi și condiții clarificate începând cu anul 2027; Creșterea competitivității fermelor românești prin introducerea unui prag minim de subvenționare de 5 ha pentru un fermier activ; Legiferarea sistemului de evidență crotalieră în vederea eliminării fraudei cu supraraportarea efectivelor zootehnice. Transporturi și infrastructură 17 măsuri Transporturile ies din logica stocului și a subvenției: companiile statului primesc un mandat mai clar, concentrat pe livrare, piața de călători se deschide pentru cine îndeplinește condițiile, investițiile se termină în ordinea începerii și se plătesc la timp, iar rețelele — rutieră, feroviară, fluvială — devin sigure, moderne și conectate la coridoarele europene. Triajul entităților ministerului: în 12 luni, fiecare dintre cele peste 50 de entități și filialele lor primește o încadrare clară — rețea de monopol natural, care rămâne la stat, reglementată, cu costuri comparate public; serviciu public pe care piața nu îl oferă singură, pe care statul îl cumpără prin contract; sau activitate comercială, care intră în competiție; TAROM: statul a folosit ultimul ajutor de restructurare permis de dreptul european pentru următorii zece ani; niciun leu public nou, nici direct, nici mascat în datorii neplătite către alte companii de stat; privatizare competitivă, cu termen; legăturile aeriene esențiale se asigură prin contract de serviciu public, deschis oricărui operator; Aeroportul Otopeni și Portul Constanța: listarea la bursă a unor pachete din ambele companii; noul terminal de la Otopeni și terminalele portuare se concesionează competitiv; Piața transportului de persoane se deschide: licența pentru autocarele interjudețene se acordă, pe criterii obiective, oricui le îndeplinește; pe calea ferată, orice operator licențiat primește trase pe criterii nediscriminatorii; avizele, autorizațiile și atestatele de la minister și de la companiile sale se obțin digital, cu termen de răspuns; Calea ferată de călători: contracte atribuite competitiv, pe loturi, pe calendarul stabilit prin lege, din 2028, fără prelungiri prin atribuire directă; trenurile noi, proprietatea statului, urmează operatorul câștigător; pe rutele rentabile compensația se retrage, iar dreptul de operare se licitează, operatorul plătind statului; Mersul trenurilor construit pe nevoile călătorilor: orar cadențat, cu tren la oră fixă pe axele principale; trenurile goale, păstrate doar pentru că pierderea o acoperă subvenția, dispar; CFR Călători și Metrorex își cresc veniturile proprii prin mai mulți călători, spații din gări și stații închiriate prin licitații transparente și terenuri valorificate direct sau transferate autorităților locale; CNIR construiește, CNAIR administrează: separarea celor două companii se încheie, iar fiecare este evaluată după mandatul ei; De la stoc de proiecte la portofoliu: pe un program european de circa 40 de miliarde de lei s-au depus proiecte de aproape 490 de miliarde, iar pentru circa 200 de miliarde contractele de lucrări sunt semnate fără decizie de finanțare, la un buget anual de investiții de circa 30 de miliarde și un rest de executat de aproximativ 300 de miliarde; rutierul și-a epuizat fondurile europene, iar calea ferată și metroul nu reușesc să le cheltuiască pe ale lor — răspunsul este prioritizare, eșalonare și finalizare pe etape, după priorități mari și stabile; Terminăm ce am început: coridoarele în execuție se închid înaintea deschiderii altora, cu Sibiu–Pitești, Autostrada Moldovei (A7) și Autostrada Unirii (A8) în frunte; portofoliul se publică în trei clase — finanțat integral, prioritar cu sursă identificată, condiționat — pe criterii publicate și scenarii bugetare construite cu Ministerul Finanțelor; includerea în listă nu este decizie de finanțare; Niciun contract de lucrări fără sursă de finanțare pe toată durata lui; supracontractarea apare în buget drept ceea ce este, angajament de plată al statului; Plata la timp, garantată prin regulă: lucrările executate se plătesc la termenul din contract, situația plăților se publică lunar, iar ordine de începere noi se dau numai dacă nu pun în pericol plata contractelor în curs; Capital privat și parteneri locali: concesiuni acolo unde traficul le poate plăti; niciun parteneriat public-privat care doar mută datoria în afara bilanțului; proiectele de interes local pentru care ministerul nu are finanțare integrală se realizează în parteneriat cu autoritățile locale și județene, cu cofinanțare; Răspundere simetrică: orice termen de selecție, de avizare sau de aprobare a unui buget are un titular și o consecință, inclusiv pentru minister, Ministerul Finanțelor, Ministerul Muncii și AMEPIP; unde avizatorul tace, avizul este tacit; Siguranță rutieră: sistemul e-SIGUR operațional, cu camere care măsoară viteza medie; hartă publică a punctelor negre, cu stadiul fiecăruia; limite de viteză revizuite pe criterii de risc; Calea ferată modernă: ERTMS în exploatare comercială pe coridoarele echipate și ordine de circulație electronice; tren metropolitan în marile orașe; trase de calitate pentru marfă și acces feroviar fluent în Portul Constanța; Dunăre navigabilă tot anul, prin dragaj contractat multianual; coridoarele de mobilitate militară finalizate la termen și poduri noi peste Prut; Patrimoniul din transporturi inventariat și intabulat în 24 de luni, pentru că proprietatea neclară este sursă de rentă. Dezvoltare, lucrări publice și administrație 19 măsuri Decalaje mai mici între regiuni și comunități, acces la infrastructura publică de bază pentru fiecare cetățean, locuire de calitate și o administrație locală cu finanțare predictibilă, reguli simple și oameni plătiți după rezultate. Finalizarea investițiilor publice începute, susținerea proiectelor comunităților locale în 2027–2028, menținerea sectorului de construcții ca motor al economiei; Investițiile publice orientate către proiecte cu impact real asupra calității vieții, dezvoltării economice locale și conectivității; Continuarea Programului Național de Investiții „Anghel Saligny" cu buget multianual și asigurarea infrastructurii de bază în toate comunitățile în limita bugetului național alocat pentru investiții; Un nou cadru național de finanțare pentru infrastructura locală de bază, destinat proiectelor existente și nevoilor care nu au finanțare suficientă; Continuarea programului guvernamental de construire de creșe „Sfânta Ana”; Valorificarea portofoliului de proiecte mature pregătite în PNRR și nefinalizate, prin transferul lor către un nou program de finanțare, pentru implementarea rapidă a investițiilor, pe baza unei analize de priorități și capacității de susținere a investițiilor conform bugetului național; Creșterea rezilienței comunităților în fața secetei și a deficitului de apă; Extinderea rețelei de gaze naturale și a infrastructurii de iluminat public în satele neconectate, completată cu programul de eficiență energetică, inclusiv prin preluarea componentei de eficiență energetică a clădirilor din Planul Național Social pentru Climă al României; Continuarea programelor de consolidare a clădirilor cu risc seismic, cu prioritate în zone dens populate; Politică națională de locuire, cu prioritate pentru tineri, familii tinere, persoane vârstnice și categorii vulnerabile inclusiv prin planul European pentru locuințe accesibile; Dezvoltarea unui program integrat de dezvoltare a orașelor mici, pentru reducerea decalajelor față de marile centre urbane prin crearea și păstrarea locurilor de muncă, în limitele bugetare anuale din bugetul de stat; Cadrul legislativ pentru Legea Capitalei; Continuarea cadastrării sistematice și finalizarea cadastrului general; Digitalizarea, simplificarea și creșterea eficienței administrației publice; Codul Finanțelor Publice Locale, pentru predictibilitatea finanțării autorităților locale; Codul de Procedură Administrativă; revizuirea Codului Administrativ, la opt ani de la intrarea în vigoare; Salarizare după performanță în administrația publică locală și centrală, în conformitate cu noua lege a salarizării, și o nouă lege privind statutul funcționarilor publici; Reformarea programelor de formare a personalului din administrație și consolidarea pregătirii aleșilor locali, în special a celor la primul mandat; Implementarea Programului Național pentru Infrastructura Socială în comunitățile de romi și comunitățile vulnerabile, în parteneriat cu autoritățile administrației publice locale; Implementarea Programului Național pentru Așezările Informale, în parteneriat cu autoritățile administrației publice locale. Fonduri europene 13 măsuri În plin plan de ajustare a deficitului, fondurile europene devin principalul motor al investițiilor: PNRR închis cu absorbție maximă, coeziunea accelerată la un maxim istoric, un singur plan de investiții indiferent de sursa banilor, capital privat cooptat ca partener și un minister mai suplu, care livrează. PNRR închis cu succes în 2026: absorbție de circa 90% pe granturi, adică peste 12 miliarde de euro din componenta nerambursabilă, țintă asumată după negocierile finalizate cu Comisia Europeană în vara anului 2026 și progresul înregistrat până la 31 august 2026; Proiectele PNRR care nu au putut fi finalizate până la termenul din august 2026 se transferă, acolo unde este posibil, pe finanțările din Politica de Coeziune, pentru a evita blocarea șantierelor sau împovărarea suplimentară a bugetului național; Fondurile europene devin principalul instrument de investiții: minimum 10 miliarde de euro pe an din coeziune în economie din 2027, Planul de Parteneriat 2028–2034 (peste 60 mld. euro) cuplat cu planul de ajustare fiscală, tranziția de la granturi la instrumente financiare prin Banca de Investiții și Dezvoltare, cu sectorul privat partener la circa o treime din investiții; Un nou maxim istoric de atragere a fondurilor: minimum 10 miliarde de euro anual în economia reală din fondurile de coeziune disponibile în 2027; Reprioritizarea și flexibilizarea finanțării din Politica de Coeziune 2021–2027: în condițiile în care unele programe operaționale de infrastructură sunt supracontractate și rămân fără resurse la sfârșitul anului 2026, resursele se realocă flexibil pentru a sprijini bugetul de stat în 2027; Simplificare administrativă: generalizarea costurilor simplificate și a finanțărilor nelegate de costuri, pentru decontare rapidă; componenta de audit simplificată și uniformizată între regulile europene și cele naționale; Planul de Parteneriat Național și Regional 2028–2034, cu o alocare estimată de peste 60 de miliarde de euro, construit ca un adevărat plan de țară, care să contribuie direct la creșterea economică și la o viață mai bună pentru români; Menținerea descentralizării regionale: opt programe regionale în cadrul Planului de Parteneriat, pentru dezvoltare locală pe principiul solidarității; Un nou model investițional: depășirea abordării bazate exclusiv pe granturi, care nu mai este sustenabilă, prin multiplicarea resurselor europene cu instrumente financiare și