Sinteza online v7.0, document separat de comparație

PROGRAM DE GUVERNARE 2026–2028 Sinteza măsurilor · document de lucru pentru discuția cu Prim-Ministrul desemnat versiunea 7.0 · 23 septembrie 2026 · uz intern Cap. Capitol Măsuri 1 Reforma Administrației Centrale și Locale 13 2 Companii de stat 17 3 Stimularea economiei și a muncii 29 4 Ajutoare de stat și campioni regionali 12 5 Energie 20 6 Consolidarea veniturilor și combaterea evaziunii 18 7 Finanțe publice echilibrate, stat corect cu contribuabilii 19 8 Legea salarizării unice 2 9 Analiza și prioritizarea proiectelor de investiții 6 10 Sănătate 16 11 Finalizarea reformei pensiilor speciale 1 12 Justiție și stat de drept 18 13 Reziliență democratică și coeziune socială 6 14 Digitalizarea și inteligența artificială în stat 11 15 România pro-europeană și transatlantică 11 16 Educație și cercetare – învățământ preuniversitar 10 17 Agricultură 24 18 Transporturi și infrastructură 17 19 Dezvoltare, lucrări publice și administrație 19 20 Fonduri europene 13 21 Mediu, ape și păduri 19 22 Muncă, locuire și protecție socială 16 23 Cultură 11 24 Afaceri interne și siguranță publică 18 25 Apărare 19 26 Culte și minorități naționale 6 27 Diaspora și românii de pretutindeni 6 28 Reforma și controlul democratic al serviciilor de informații 4 TOTAL măsuri 381 Reforma Administrației Centrale și Locale 13 măsuri Un guvern mai mic și mai simplu: mai puțini demnitari, instituții comasate, funcții de suport puse în comun, salarizare echitabilă și un singur centru de coordonare a digitalizării. Reducerea numărului de parlamentari conform datelor recensământului din 2021, cu păstrarea sistemului electoral actual, ceea ce înseamnă o reducere de 13%; Maximum 3 secretari de stat pe minister; Comasări de agenții și instituții centrale din domenii similare sau cu competențe suprapuse, care prin reorganizare reduc dublarea unor procese administrative sau fragmentarea serviciului public oferit cetățeanului; Transferul către autoritățile locale al activelor (clădiri, terenuri etc.) deținute de companii sau instituții publice care intră în procesul de reorganizare sau care subutilizează aceste active publice; Departament digital central, în coordonarea Prim-Ministrului, care coordonează, coagulează și standardizează eforturile de digitalizare și de integrare a inteligenței artificiale în serviciile publice, cu prerogative legale clare care să îi permită să implementeze soluții standardizate la nivelul întregii administrații; Dividendul reformei: de la 1 iulie 2027, după atingerea țintei de deficit pentru 2026, jumătate din economiile certificate ale reformei statului și din veniturile suplimentare din colectare se întorc în economie prin reducerea taxării muncii, iar cealaltă jumătate reduce deficitul; suma se stabilește anual în legea bugetului, pe baza execuției, și se publică împreună cu destinația fiecărei economii; Centre de servicii partajate pentru funcțiile de suport (resurse umane, financiar, IT) ale agențiilor cu sub 100 de posturi; Calculul corect al personalului și reducerea acestuia acolo unde se impune; Program de finanțare a investițiilor promovate de consorțiile de UAT-uri în infrastructură sau servicii publice, cu scopul de a oferi servicii și infrastructură mai bune mai multor comunități și de a eficientiza și reduce cheltuielile publice pentru serviciile sau proiectele realizate în comun; Zone metropolitane funcționale în jurul municipiilor de peste 150.000 de locuitori, prin integrarea la nivelul zonei metropolitane a unor servicii și funcțiuni pe o rază de 25–50 km, inclusiv pentru București; Reforma Bucureștiului: transferăm de la sectoare la Primăria Generală funcțiile ale căror beneficii nu pot fi separate pe sectoare (urbanism, transport public, educație și sănătate) și realocăm resursele financiare corespunzător, într-un mecanism integrat cu reforma zonei metropolitane; Reforme conexe: eliminarea alocărilor ad-hoc și în cascadă din transferurile guvernamentale; Programul „Anghel Saligny” cu buget multianual fix și cofinanțare locală, proporțională cu capacitatea lor financiară. Companii de stat 17 măsuri Mai puține companii de stat, mai bine conduse, care nu mai costă bugetul degeaba: fiecare este restructurată, vândută sau capătă un sens public clar, iar banii din valorificarea activelor statului merg direct la români. În 12 luni, fiecare companie aflată în subordinea administrației centrale este încadrată, prin decizie motivată și publică, într-unul dintre cinci regimuri: listare la bursă, prin ofertă publică inițială (IPO) sau ofertă publică secundară (SPO), cu tranșă dedicată și investitorilor de retail; privatizare sau concesiune; monopol natural, cu contract de serviciu public și costuri raportate comparativ cu operatorii europeni; închidere ordonată. Absența unei decizii în termen se raportează public, împreună cu motivul întârzierii; Întreprinderile publice locale care înregistrează pierdere în doi ani consecutivi, începând cu anul 2025, intră într-un proces de analiză, sub monitorizarea autorităților publice tutelare, pentru restructurarea și eficientizarea activității lor, în scopul eliminării pierderilor; Companiile cu pierderi în doi ani consecutivi sunt supuse unei analize independente și primesc un rating public pe o scală de la A la E, reflectând starea financiară și operațională a companiei: A – performanță solidă, fără sprijin public; B – echilibrată, cu risc redus; C – vulnerabilă, necesită monitorizare activă; D – pierderi structurale, redresare posibilă doar cu plan asumat; E – neviabilă, fără perspectivă de redresare. Pentru cele clasate D sau E, decizia, redresare cu plan, parteneriat public-privat sau lichidare, se adoptă în maximum șase luni de la publicarea raportului. Trei ani consecutivi de pierdere, în absența unui contract de serviciu public care să justifice continuarea activității, declanșează ieșirea din portofoliul statului. Planul de redresare presupune reevaluarea mandatului companiei, a structurii și competențelor organelor de conducere, a indicatorilor de performanță, a necesarului de finanțare, a opțiunilor de restructurare, a rolului strategic sau de serviciu public și a expunerii bugetare, inclusiv a alternativelor proprietarului. În consiliile companiilor care necesită redresare pot fi cooptați sau selectați administratori cu experiență demonstrată în restructurare, finanțare, transformare operațională și managementul situațiilor de dificultate; Companiile cu capital propriu negativ se închid, cu plan social, dacă analiza confirmă imposibilitatea redresării, indiferent de încadrarea în ratingul de la punctul 2.3; Orice pachet de vânzare, listare sau parteneriat public-privat se realizează prin proces competitiv, cu evaluare independentă și rezultat public, în trei condiții: nu se vinde sub valoarea de piață; listarea nu este folosită pentru acoperirea unor deficite curente; companiile care asigură servicii esențiale nu rămân fără operator; Programul de listări prin oferte publice la Bursa de Valori București începe în 2027, conform prevederilor legale în vigoare. Statul rămâne acționar majoritar în companiile strategice și nu răscumpără pachetele minoritare private; Veniturile din listări și privatizări au destinație publică, stabilită prin lege, și nu pot fi folosite pentru cheltuieli curente, ci doar pentru investiții. Banii din listări și privatizări merg direct în investiții în cazul majorărilor de capital ale companiilor sau în conturi de economii și investiții cu facilități fiscale ale copiilor din România și în acordarea de facilități suplimentare la fondurile de pensii din pilonul II, pensii facultative, conturi de economii și investiții pentru români sau pensii ocupaționale; Banul public are preț: nicio capitalizare, garanție sau conversie de creanțe fără plan de viabilitate, termen și responsabil nominal; între companiile statului se aplică regula creditorului privat, iar restanța tolerată se raportează ca subvenție; Publicarea rezultatului fiecărei companii înainte și după subvenții; reducerea subvențiilor și creșterea eficienței; auditarea activelor; Consilii de administrație și de supraveghere formate din profesioniști, selectați legal și transparent, reduse ca număr, împreună cu comitetele aferente; eliminarea provizoratelor mai mari de 5 luni, până la finalul anului 2026; Orice contract de mandat semnat începând cu noile mandate prevede evaluare anuală pentru consiliul de administrație sau de supraveghere și pentru conducerea executivă. Contractele vor avea indicatori de performanță financiari și nefinanciari, adecvați domeniului și aliniați cu media sectorului, publicate într-un tablou de bord deschis; indemnizații și salarizare limitate în raport cu responsabilitățile și indicatorii; demiterea pentru neîndeplinirea indicatorilor. Transparență totală privind prevederile contractelor, componența consiliilor și durata mandatelor și indemnizațiile fixe și variabile; Oprirea salariilor 13 și 14 și a bonusurilor nejustificate în companiile deținute integral de stat, a decontărilor nejustificate de vacanțe, a primelor de diverse sărbători sau a beneficiilor de diverse tipuri, de la primul exercițiu bugetar complet, după audit juridic al contractelor colective în vigoare; economiile se raportează public; Reduceri de personal acolo unde se justifică și transparență totală: contracte colective, cheltuieli, bugete publicate; Eficientizarea activității și valorificarea activelor subutilizate ale RA-APPS; separarea contabilă, potrivit legii în vigoare, a obligațiilor de serviciu public de activitatea comercială. Clădirile și terenurile fără funcție publică se exploatează eficient, în mod competitiv, la valoarea de piață, cu listă publică și preț de pornire anunțat; Restructurarea Autorității pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), recuperarea creanțelor istorice se separă instituțional de valorificarea activelor. Activele se evaluează la valoarea de piață și se exploatează sau vând pe bază de analiză cost-beneficiu, cu indicatori publici și calendar asumat. Situația financiară a instituției se clarifică, pentru a nu mai bloca restructurarea; Rezultatele activității companiilor de stat se publică cel puțin o dată pe an, pe site-ul propriu și centralizat la AMEPIP: decizii adoptate în termen, ieșiri finalizate, consilii selectate legal, rezultatul companiilor înainte și după subvenții; Simplificarea procedurilor de guvernanță corporativă pentru întreprinderile publice de mici dimensiuni aflate în subordinea autorităților locale. Stimularea economiei și a muncii 29 măsuri Mai mulți oameni care muncesc, mai puține stimulente pentru nemuncă: intrare mai rapidă pe piața muncii, ieșire mai târzie din ea și reguli de muncă adaptate economiei de azi. Eliminarea pensionării anticipate în sistemele cu pensionări prea rapide; Interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat, prin deblocarea proiectului de lege din Parlament (adoptat în Senat); Tinerii intră mai repede în muncă: sprijin pentru chirie pentru studenții care lucrează; verificarea calității de angajat se face prin contribuțiile pe salariu plătite la bugetul de stat; Fără impozite noi în 2027 și 2028; cota unică se menține; eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) de la 1 ianuarie 2027, fără amânare; Scăderea TVA la 19% de îndată ce România își va permite acest lucru; Criterii unitare de evaluare pentru beneficiarii de ajutor de handicap; Stimularea mobilității forței de muncă: pachet de deductibilități pentru transport, cazare și formare, care leagă zonele cu șomaj de cele cu deficit de personal; Revizuirea legii dialogului social și a contractelor colective de muncă care prevăd drepturi exagerate; Extensie unică de 12 luni, până la 31 iulie 2027, a termenului pentru TVA de 9% la apartamentele contractate prin acte autentificate până la 31 decembrie 2025; fără prelungiri ulterioare; Plafonul de deductibilitate pentru contribuțiile la Pilonul 3 crește de la 400 la 1.000 euro pe an, de la anul fiscal următor adoptării; OMD național: structură de coordonare a promovării turistice și de integrare a rețelei de OMD-uri; Pachet de sprijin pentru HoReCa, axat pe impact multiplicat: primă pentru turismul incoming, OMD național, digitalizarea fișei de cazare și adaptarea legislației privind închirierile pe termen scurt; Reformarea ajutoarelor sociale: retragere graduală la angajare și condiționarea beneficiilor pentru persoanele apte de muncă de participarea la muncă sau formare; Continuăm subvenția NEET, program european finanțat până în 2029: angajatorii primesc 2.250 lei/lună timp de 12 luni pentru fiecare tânăr încadrat, cu vârsta între 16 și 30 de ani, înregistrat ca șomer la ANOFM, cu obligația de a menține raportul de muncă cel puțin 18 luni; ne angajăm să păstrăm măsura și în următorul exercițiu financiar european; Extinderea învățământului dual și a uceniciei, cu facilități pentru firmele care formează și angajează; Finanțarea programelor de formare profesională pentru companii în funcție de rezultatul efectiv: angajare și menținere în muncă; Stimularea revenirii părinților în activitate: creșe, program prelungit și deductibilitatea serviciilor de îngrijire plătite de angajator; Persoanele îndreptățite la indemnizația pentru creșterea copilului care aleg să revină la locul de muncă după primele 6 luni de la nașterea copilului vor putea beneficia în continuare de indemnizația pentru creșterea copilului, concomitent cu veniturile salariale. Măsura urmărește să încurajeze întoarcerea părinților pe piața muncii fără ca această decizie să conducă la pierderea beneficiilor acordate pentru creșterea copilului; „Contul Viitorului” – capital de start pentru copii: părinții pot deschide, în primul an de viață al copilului, un cont de economii și investiții pe numele acestuia, cu facilitățile fiscale ale legii Conturilor de Economii și Investiții, aplicabilă din 2027; pentru cei care aleg să investească, statul adaugă o sumă de start de 1.000 lei, apoi contribuie cu 50% din depunerile părinților, în limita a 500 lei pe an; contribuțiile părinților, bunicilor sau angajatorului sunt deductibile, iar banii se investesc în fonduri diversificate, cu costuri mici; sumele devin disponibile la 18 ani, pentru studii, prima locuință sau o afacere; Flexibilizarea muncii cu timp parțial și sezoniere, cu contribuții proporționale cu venitul efectiv; Combaterea muncii la negru prin controale ANAF–Inspecția Muncii bazate pe analiza de risc; „O singură raportare către stat”: instituțiile publice nu mai pot solicita firmelor informații deja deținute de o altă instituție; Debirocratizare măsurabilă: pentru fiecare obligație administrativă nouă dispar două existente, cu cost administrativ cel puțin echivalent; raportările semestriale se elimină; timpul de conformare fiscală scade cu 25% până în 2028; Stimularea investițiilor productive: amortizare accelerată și deduceri pentru investiții în tehnologie, automatizare, digitalizare și eficiență energetică; Debirocratizarea investițiilor: ghișeu unic și termene maxime pentru avizele și autorizațiile necesare investițiilor; Energie pentru industrie: facilitarea investițiilor companiilor în producție proprie de energie, stocare și eficiență energetică; Banca de Investiții și Dezvoltare devine instrumentul de mobilizare a capitalului privat și de dezvoltare a proiectelor în parteneriat public-privat, cu conducere selectată competitiv până la 31 martie 2027; sprijinul public trece de la granturi la garanții și credite; Piața de capital: eliminarea barierelor de acces semnalate de MSCI, cu obiectivul obținerii statutului de piață emergentă; listarea de pachete minoritare la companiile de stat, fără pierderea controlului strategic; Finanțare prin piața de capital pentru companiile românești: diversificarea surselor de finanțare, complementare creditului bancar, prin susținerea listărilor companiilor private și facilități pentru reducerea costurilor administrative de dobândire a calității de emitent pe BVB; crearea și dezvoltarea unei piețe de creștere pe BVB pentru IMM-uri; menținerea sprijinului din fonduri europene pentru pregătirea companiilor pentru listare; dezvoltarea industriei fondurilor de investiții, printr-o legislație mai bună, orientată spre investiții în companiile românești. Ajutoare de stat și campioni regionali 12 măsuri Mai puține scheme, o singură structură și un singur criteriu: banii publici merg către companiile care exportă, înlocuiesc importuri sau urcă în lanțurile de valoare europene, iar din firmele românești care cresc facem campioni regionali. Inventar complet, în șase luni, al tuturor schemelor de ajutor de stat și de minimis, indiferent de autoritatea care le acordă (ministere, agenții), cu buget angajat, beneficiari și rezultate, publicat integral prin extinderea registrului RegAS de la evidența plăților la evidența rezultatelor; O singură structură pentru ajutoarele de stat, care elaborează, administrează și monitorizează toate schemele naționale; ministerele propun politica sau avizează propunerile de scheme din toate domeniile în cadrul unui comitet interministerial sub Prim-Ministru și nu mai administrează bani; Consiliul Concurenței își păstrează rolul de aviz și de contact cu Comisia Europeană; Reducere: schemele care nu contribuie la export și nu creează valoare adăugată se închid la expirare și nu se prelungesc; nicio schemă nouă fără evaluare de impact înainte de aprobare și fără clauză de expirare; Concentrare pe 5–7 ecosisteme prioritare din Strategia Națională de Politici Industriale: echipamente pentru energie (baterii, panouri, transformatoare, stocare), industria de apărare și producția duală, procesarea agroalimentară, materii prime critice și metalurgie decarbonizată, componente auto, tehnologia informației, inteligență artificială și centre de date; Instrumentele se schimbă: subvenția pentru dobânda bancară, creditul fiscal deductibil pe mai mulți ani, cofinanțarea investițiilor private și garanțiile de portofoliu pentru creditare înlocuiesc granturile în ava