Sinteza online v7.0, document separat de comparație

ns; Fiecare ajutor are indicatori de rezultat (locuri de muncă menținute cinci ani, export generat, creșterea cifrei de afaceri, integrarea în lanțuri internaționale de furnizare etc.), clauză de recuperare integrală la nerealizare și interdicție de relocare a activității în perioada de menținere; Program „Campioni regionali” pentru companiile românești de talie medie și mare care se extind în Europa Centrală și de Sud-Est: credite și garanții de export prin Exim Banca Românească, cofinanțare pentru achiziții transfrontaliere; Capital pentru creștere: fondurile de pensii pot investi mai mult în acțiuni românești, infrastructură și fonduri de creștere, prin modificarea legislației de către ASF; fond de fonduri cu capital public minoritar pentru companiile în expansiune, cu board public-privat de selecție și ieșire prin listare la bursă; Energointensivii: continuarea compensării costurilor indirecte de emisii și a schemelor de decarbonizare, condiționată de planuri de eficiență și electrificare; utilizarea noului cadru european pentru industria curată (CISAF) și a proiectelor europene de interes comun (IPCEI) pentru producția de echipamente energetice; Companiile de stat nu primesc ajutor pentru acoperirea pierderilor: subvențiile de exploatare se acordă doar prin contracte de serviciu public cu costuri comparate european, iar ajutorul de salvare se acordă o singură dată, cu plan de restructurare bancabil aprobat; Raport anual public al structurii unice privind toate ajutoarele acordate, cu cost pe loc de muncă creat și export generat, și evaluare independentă la trei ani pentru fiecare schemă; Analiza tuturor schemelor de sprijin din fonduri guvernamentale și restrângerea lor la cele care cresc exporturile, reduc importurile sau creează valoare adăugată în economie (de exemplu procesarea produselor agricole). Energie 20 măsuri Mai multe surse regenerabile, mai multă stocare, energie nucleară, gaz românesc din Marea Neagră și rețele mai puternice. Finalizarea centralelor pe gaz de la Mintia și Iernut și a investițiilor Hidroelectrica în hidrocentrale, stocare în baterii și proiecte de stocare prin pompare (Tarnița-Lăpuștești, Frasin, Bicaz etc.), susținute de contracte pentru diferență; Trecerea sprijinului public de la evaluarea ex-ante a proiectelor la plata pe capacitatea pusă în funcțiune; Prioritizarea racordării proiectelor mature și introducerea termenelor de decădere și a garanțiilor financiare pentru avizele tehnice de racordare; Finalizarea investițiilor în distribuție și contorizare inteligentă din fondurile deja alocate; Interconectări noi și creșterea capacității de schimb transfrontalier; Finalizarea contractelor în derulare și contractarea rapidă a apelurilor deschise în cele trei scheme de stocare în baterii; Condiționarea sprijinului public pentru stocare de furnizarea de servicii de sistem; Retehnologizarea Unității 1 și decizia finală, cu finanțare asigurată, pentru Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă; Continuarea proiectului reactoarelor modulare de mici dimensiuni în condiții de fezabilitate economică demonstrată; Consolidarea rolului de tranzit al României prin Coridorul Vertical și Coridorul Verde; Lansarea primei proceduri de concesionare pentru energie eoliană offshore în Marea Neagră; Modernizarea rețelelor de termoficare din marile orașe din fondurile europene disponibile; Constituirea transparentă a stocului de iarnă și reforma legislației stocurilor de urgență; Eficientizarea terminalului petrolier Constanța și a transportului feroviar de produse petroliere, ca infrastructură strategică; Tarife de rețea care stimulează flexibilitatea și nu împovărează primii utilizatori ai electrificării; Sprijin țintit pe venit, aplicat direct pe factură, extins la gaze naturale; Cadru simplu și stabil pentru prosumatori și comunități de energie; Generalizarea contorizării inteligente, condiție pentru tarife diferențiate; Consilii profesioniste, mandate stabile, indicatori comparabili cu companiile europene, eliminarea provizoratelor prelungite; Registru unic al programelor energetice publice, indiferent de minister, și comitet interministerial sub Prim-Ministru pentru avizarea schemelor noi și raportarea trimestrială a angajamentelor. Consolidarea veniturilor și combaterea evaziunii 18 măsuri Un ANAF care controlează pe bază de risc, nu la întâmplare, tratează contribuabilul corect ca partener și îl obligă pe cel care fraudează să plătească: mai mulți bani la buget fără taxe noi. Statul își plătește datoriile la timp: TVA se rambursează la termen, iar arieratele bugetului de stat și ale bugetelor asigurărilor sociale față de contribuabili – precum indemnizațiile de concedii medicale de recuperat de la FNUASS – se sting prin compensare directă și reciprocă a creanțelor certe, lichide și exigibile, inclusiv prin compensarea automată a sumelor datorate cu obligațiile fiscale ale firmei la bugetul central (impozite și contribuții pe salarii); compensarea nu se aplică creanțelor și obligațiilor față de bugetele locale; Reorganizarea ANAF: coordonare unitară a controlului, colectării și trezoreriei între nivelurile central și teritorial; funcții-suport consolidate; conduceri teritoriale ocupate prin concurs, fără interimate prelungite; Analiza de risc consolidată la nivel central, cu scor de risc pentru fiecare contribuabil și o platformă integrată care corelează e-Factura, SAF-T, casele de marcat și declarațiile, funcțională până la 30 iunie 2027; controalele operative și inopinate se declanșează pe profil de risc, după verificări documentare la distanță; Concentrarea resurselor pe evaziunea cu impact bugetar mare: fraudele de TVA și rambursările cu indicatori de risc, subdeclararea sectorială și transferul artificial al profitului; Registrul unic de control înlocuit cu o soluție digitală, cu istoricul tuturor controalelor la un contribuabil, folosit în analiza de risc pentru eliminarea controalelor repetitive; Decalajul de TVA scade de la circa 30% la sub 25% în 2028 și sub 20% în 2030; fiecare punct procentual recuperat aduce cel puțin 300 mil. euro la buget; resursele de control se îndreaptă spre marea evaziune, nu spre contribuabilii corecți; Înlocuirea aplicațiilor și bazelor de date vechi cu sisteme moderne, interoperabile, cu protecție și replicare a datelor; schimb automat de informații între instituțiile statului, astfel încât contribuabilul nu mai comunică aceeași modificare mai multor autorități; Spațiul Privat Virtual devine punctul unic de interacțiune: situație fiscală consolidată pe contribuabil, notificări automate la neconcordanțe, feedback permanent și canale digitale diversificate de comunicare; Declarații precompletate și validate automat, câmpuri reduse, eliminarea graduală a raportărilor redundante, inclusiv în materie de TVA; nicio informație transmisă deja prin e-Factura, SAF-T sau case de marcat nu se mai cere a doua oară; Declarația Unică precompletată pentru toate categoriile de PFA, până la declarația aferentă anului fiscal 2027, cu rată de corecție sub 5% – un milion de plătitori; Plăți simplificate, de tip internet banking, reflectate aproape instant în situația fiscală, cu reconciliere și stingere automată a obligațiilor și schimb de informații cu băncile, în limitele secretului bancar; Avertizare timpurie și monitorizare rapidă a creanțelor după scadență, pentru ca dificultățile temporare de plată să nu devină arierate nerecuperabile; Scoring fiscal pozitiv, cu criterii și scor publicate: contribuabilii cu istoric bun de conformare primesc rambursare de TVA cu control ulterior, eșalonări simplificate, prioritate la asistență și inspecții mai rare; operațional în 12–18 luni; Pentru IMM-uri: obligații repetitive reduse prin reutilizarea datelor deținute de ANAF, notificare și remediere voluntară pentru abaterile formale fără prejudiciu și fără indicii de fraudă, ghiduri digitale interactive, informare dedicată firmelor nou-înființate și evaluare periodică a costului raportărilor; Predictibilitate și practică unitară: mecanism unitar de clarificare fiscală, răspunsuri standardizate pentru problemele recurente, interpretări relevante publicate anonimizat, termene clare de răspuns și corectarea diferențelor de interpretare între structurile teritoriale; Marii contribuabili și operațiunile complexe: echipe specializate pentru prețuri de transfer, tranzacții intra-grup și transfrontaliere, controale orientate spre indicatorii de diminuare artificială a bazei impozabile, acorduri de preț în avans eficientizate și expertiză pentru modelele de afaceri digitale; Reunificarea ANAF și a Autorității Vamale într-un singur organ fiscal și de control; ANAF, gardian al resurselor publice: pentru contribuabilii la care penalitățile și majorările ating nivelul datoriei de bază se declanșează procedurile de prevenire a insolvenței. Finanțe publice echilibrate, stat corect cu contribuabilii 19 măsuri Deficitul scade pe traiectoria asumată cu Comisia Europeană, fără impozite noi: prin cheltuieli mai puține și mai bine țintite, colectare mai bună, bugete construite pe rezultate și fonduri europene care înlocuiesc împrumuturile. Traiectorie anuală de deficit 2026–2028 înscrisă în program, conform Planului bugetar-structural pe termen mediu, și păstrarea ratingului de țară în categoria investițională; Clauza de predictibilitate fiscală: Codul fiscal se modifică doar prin lege, cu minimum șase luni între publicarea în Monitorul Oficial și intrarea în vigoare și cu studiu de impact publicat; consultare instituționalizată permanentă cu mediul de afaceri și Pact de stabilitate economică între Guvern, Parlament și mediul privat, pe minimum doi ani, fără schimbări fiscale bruște; Indexarea pensiilor și alocațiilor în 2027, cu menținerea traiectoriei de deficit și cu avizul Consiliului Fiscal; Regula cheltuielilor permanente: nicio majorare de cheltuială permanentă fără spațiu bugetar identificat; Bugetare pe bază de performanță: fiecare ordonator principal își structurează bugetul pe programe, cu obiective, indicatori de rezultat și responsabil de program; 2027 an-pilot în ministerele cu cele mai mari cheltuieli; bugetul 2028, primul construit integral pe programe; Analize anuale ale cheltuielilor (spending reviews) coordonate de Ministerul Finanțelor, cu concluzii publice, integrate obligatoriu în construcția bugetului următor; Un set unic de indicatori pentru bugetul național și pentru Planul Național și Regional de Parteneriat, astfel încât banii românești și cei europeni să fie urmăriți în același sistem; Registru public al tuturor programelor de finanțare din bugetul de stat și evaluare ex-ante obligatorie (cost–beneficiu, sursă, complementaritate cu fondurile UE) înaintea oricărui program nou; restructurarea sau suspendarea celor fără rezultate măsurabile; Niciun contract de investiții fără sursă de finanțare pe toată durata lui; supracontractare de maximum 20%, ca angajament de plată al statului; Fondurile de pensii pot investi mai mult în economie și în infrastructură, prin modificarea legislației de către ASF, ca sursă de capital intern pentru companiile românești; Dobânzile statului rămân la românii care economisesc: programele Fidelis și Tezaur devin instrument permanent de finanțare a datoriei publice, deschiderea titlurilor de stat destinate astăzi exclusiv populației și către persoanele juridice, pentru stimularea îndatorării în moneda națională; fiecare leu împrumutat de la un român în loc de un creditor extern înseamnă dobândă plătită în țară, nu în afara ei; Deficitul bugetar pe 2026 rămâne în țintă: 6,2% din PIB în termeni cash și 6,0% din PIB în termeni ESA; rectificarea bugetară se adoptă în 30 de zile de la învestirea Guvernului, fără majorarea deficitului; obiectivele Planului bugetar-structural pe termen mediu se mențin, cu deficit sub 3% din PIB în 2030; Bugetul pe 2027 se adoptă de Parlament până la 31 decembrie 2026; proiectul se publică de Guvern până la 30 noiembrie 2026; Reguli de cheltuieli pe durata mandatului: cheltuielile de personal coboară gradual spre 7,9% din PIB în 2031; cheltuielile de asistență socială rămân constante ca pondere în PIB, ca regulă de disciplină fiscală; indexările pensiilor și alocațiilor se aplică potrivit legii și în limitele traiectoriei de deficit, iar spațiul fiscal câștigat peste acestea se folosește pentru reformele care rezolvă probleme structurale, nu pentru majorări suplimentare; Niciun euro european pierdut: încasarea cererilor de plată 5 și 6 din PNRR și utilizarea instrumentului SAFE (16,68 mld. euro) pentru apărare și infrastructură cu utilizare duală; Transferuri predictibile către comunitățile locale: sumele de la bugetul de stat către primării și consilii județene se repartizează după o formulă stabilită prin lege pentru cel puțin trei ani, cu criterii obiective, publice și identice pentru toți; totalul transferurilor se stabilește anual în limitele Strategiei fiscal-bugetare și ale traiectoriei de reducere a deficitului, astfel încât formula să repartizeze resurse sustenabile, nu să creeze cheltuieli peste posibilitățile bugetului; reducerea posturilor și eficiența organizațională rezultate din OUG nr. 7/2026 se reflectă în formulă, iar funcționarea instituțiilor se finanțează pe baza unor costuri standard și a unor structuri eficiente, nu a organigramelor moștenite; fiecare autoritate locală își cunoaște alocarea din toamna anului anterior, iar alocările discreționare devin excepția, nu regula; Adoptarea legislației finanțelor publice locale, care fixează principiile și alocările ce se schimbă astăzi de la an la an: autonomie financiară mai mare, cote suplimentare din impozitul pe venit și o prevedere clară pentru finanțarea instituțiilor culturale de interes local; Auditarea datoriei publice externe și denunțarea acordurilor de finanțare care nu și-au atins obiectivele; Aplicarea integrală a OUG nr. 7/2026 privind reducerea numărului de posturi în administrația publică centrală și locală: structurile cu atribuții suprapuse se comasează, procesele se digitalizează, iar numărul de posturi se stabilește după volumul real de activitate; în administrația centrală și în serviciile deconcentrate se aplică regula „o angajare la două plecări”. Legea salarizării unice 2 măsuri Corectarea modului de salarizare în sectorul public. Adoptarea în Parlament a noii legi a salarizării unice: fără inechități salariale, fără diminuări de venituri, fără noi procese în instanțe și cu atractivitate pentru tinerii profesioniști; Noua lege a salarizării unitare se adoptă până la 31 octombrie 2026. Analiza și prioritizarea proiectelor de investiții 6 măsuri Investițiile publice se aleg după utilitate, maturitate și capacitatea de finalizare. Reevaluarea și prioritizarea tuturor programelor de investiții finanțate din bugetul național și european, la nivelul tuturor ministerelor; Indicatori de sustenabilitate pentru fiecare program, atât pentru cele dedicate nivelului național, cât și pentru cele dedicate autorităților locale; Cofinanțare din partea autorităților locale, proporțională cu capacitatea lor financiară, la programele naționale de investiții; Un domeniu, un singur program: pentru fiecare obiectiv de finanțare (de exemplu fotovoltaice și stocare, eficiență energetică a clădirilor, digitalizarea IMM-urilor) există o singură schemă și o singură autoritate care o administrează, indiferent de sursa banilor (buget de stat, PNRR, fonduri de coeziune, Fondul pentru Modernizare, AFM); programele paralele existente la ministere diferite se comasează în 12 luni, iar nicio schemă nouă nu primește aviz dacă un program cu același obiect este deja în derulare; Evaluarea implementării proiectelor publice, cu prioritate pentru cele în execuție; Reașezarea programelor de investiții – inclusiv între ministerele care le derulează, pe baza procedurilor de implementare, a efectelor produse și a capacității profesionale, inclusiv a celei certificate prin absorbția PNRR. Sănătate 16 măsuri Principiul de guvernare: banii urmează pacientul, finanțarea urmează performanța, iar decizia urmează nevoia reală de sănătate. România are nevoie de trecerea de la un sistem centrat pe instituții și finanțare istorică la un sistem centrat pe pacient, prevenție, acces, calitate și rezultate. Finanțarea spitalelor se mută de pe instituție pe servicii: pachet de bază clar definit, tarif care reflectă costul real și complexitatea cazului; Plată în funcție de performanță pentru medici, cu șefii de secție numiți de manageri, pe contracte de performanță, nu de universități; Paturile cu spitalizare continuă se reduc acolo unde gradul de ocupare e scăzut, iar unitățile respective se reconvertesc spre ambulatoriu, recuperare și paliație (minimum 2.000 de paturi suplimentare de paliație), în paralel cu creșterea volumului tratat prin spitalizare de zi și ambulatoriu, și extinderea serviciilor de paliație și de terapia durerii pentru pacienții în faza terminală a bolii; Consorțiile spitalicești permit achiziții comune de materiale și utilizarea partajată a resurselor; Resursa umană primește disciplină și predictibilitate. Medicii care lucrează simultan în sistemul public și cel privat respectă un program clar delimitat, iar personalul care desfășoară activitate medicală privată în timpul programului din sistemul public va fi sancționat; Registrul național al profesioniștilor din sănătate fundamentează retenția în specialitățile deficitare și în zonele insuficient deservite; Prevenția devine prima linie a sistemului. De la sănătatea maternă și screeningul neonatal la educația pentru sănătate în școli și extinderea listei de vaccinuri compensate; Prevenția acordă atenție prioritară bolilor cardiovasculare și cerebrovasculare — principala cauză de deces și dizabilitate din România — prin promovarea unui stil de viață sănătos, identificarea precoce a factorilor de risc și acces mai rapid la diagnostic și tratament; Medicul de familie devine principalul integrator al traseului pacientului, iar ponderea medicinei primare și a preve