Acces la formare inițială și continuă de calitate pentru cadrele didactice din învățământul preuniversitar

Învățământul preuniversitar— Educație de calitate, echitabilă și accesibilă, pe tot parcursul vieții 1. Acces la formare inițială și continuă de calitate pentru cadrele didactice din învățământul preuniversitar a) Formarea inițială în cariera didactică la nivel universitar, integrată în sistemul Bologna • Pregătirea inițială a cadrelor didactice este elementul central al reformării sistemului de învățământ din România. Fiecare etapă de viață în dezvoltarea copilului și tânărului este importantă și necesită o pregătire temeinică a cadrelor didactice, în primul rând în practică pedagogică și psihologie. Din această perspectivă, este necesară dezvoltarea și transformarea liceelor și a modulelor pedagogice din universități, astfel încât cadrele didactice să fie absolvente de studii superioare de licență și / sau master în sistemul Bologna, indiferent de ocupația didactică aleasă (educator–puericultor, educator, învățător, profesor). • În acest sens, USR PLUS propune, în primul rând, evaluarea tuturor departamentelor pentru pregătirea personalului didactic (DPPD) din universități. În urma evaluării se vor selecta, în baza unor criterii de calitate și de poziționare geografică, cele mai bune 10 departamente pentru pregătirea personalului didactic care, ulterior, vor deveni Centre Naționale pentru Pregătirea Cadrelor Didactice (CNPCD). Acestea vor fi finanțate de la bugetul de stat în vederea formării noilor generații 1, 2 Future of Jobs Survey 2018, World Economic Forum, de profesioniști în ocupații din învățământ și vor derula programe universitare de 3 ani în sistemul Bologna pentru educator-puericultor, educator, învățător, profesor și masterate didactice de trei semestre pentru profesori aflați deja la catedră și pentru manageri școlari. În afara cursurilor de bază urmate de către studenți în CNPCD și în vederea specializării, studenții pot alege pachete de cursuri din cadrul altor facultăți din oricare altă universitate. În cazul în care, universitatea aleasă pentru specializare nu este aceeași cu universitatea unde studentul urmează CNPCD, se va elibera diplomă de licență comună între cele două universități. • Sub presiunea generată de pandemia COVID–19 cât și sub presiunea continuă și din ce în ce mai rapidă a tehnologiei, pregătirea cadrelor didactice devine din ce în ce mai complexă. • În zilele noastre, competențele „umane”1 au devenit mai valoroase decât competențele profesionale pentru un singur motiv: schimbarea tehnologică se produce extrem de repede. „Creativitatea, originalitatea și inițiativa, gândirea critică, persuasiunea și negocierea se vor păstra sau își vor mări valoarea lor, la fel și atenția la detalii, rezistența, flexibilitatea și rezolvarea complexă a problemelor.”2 • Ca urmare, elevii au nevoie să învețe în imul rând, să se adapteze la circumstanțele în permanentă schimbare, http://www3.weforum.org/docs/WEF_Future_of_Jobs_2018.pdf, pag. 12 să interpreteze noile tendințe, să gândească sistematic și proactiv. Însă construcția acestor competențe nu poate fi făcută decât cu dascăli care sunt deschiși la învățare permanentă, care sunt sensibili la ideile noi, care au ei înșiși o gândire proactivă. Fără un efort sistematic din partea statului în construcția unui corp de cadre didactice flexibil, conștient și angajat în propriul efort de învățare, educația în România nu va reuși să ofere soluții viabile la problemele economice și sociale cu care se confruntă. • Competențele digitale ale cadrelor didactice devin o necesitate. Acestea trebuie construite și permanent actualizate astfel încât să servească scopului învățării personalizate a elevilor. Aceasta este cea de a doua axă în transformarea carierei didactice. • Ariile de specializare ale cadrelor didactice sunt, de asemenea, un subiect sensibil. Cunoștințele și competențele dobândite prin abordarea clasică, disciplinară, nu mai sunt capabile să ofere soluții la problemele vieții de zi cu zi. În efortul de flexibilizare și eficientizare a carierei didactice, cadrele didactice nu mai pot rămâne tributare unei discipline unice. Ca urmare, cea de a treia axă în reconstrucția carierei didactice o constituie formarea cadrelor didactice în cel puțin 2 domenii de specializare. b) Profesionalizarea ocupației de manager școlar • Profesionalizarea managementului școlar este o prioritate a sistemului care determină într-o bună măsură, calitatea actului educațional, mai ales din perspectiva descentralizării reale a învățământului. Managerul sau directorul școlii trebuie să devină acea persoană echipată cu un set complex de competențe în management organizațional, recrutarea, selecția și managementul resurselor umane, managementul timpului, managementul resurselor financiare și logistice, comunicare organizațională și relațională, managementul conflictelor și nu numai. Se va face o distincție clară între funcția de management al școlii și cea didactică, iar directorii/profesori aflați în aceste poziții de management la care au ajuns prin concurs, vor avea posibilitatea de a alege doar una dintre funcții. • Punem un accent deosebit pe recrutarea, selecția și managementul resurselor umane, din perspectiva faptului că fiecare manager școlar va avea responsabilitatea organizării concursurilor de selecție a cadrelor didactice, la nivelul instituției de învățământ. Managerul școlar va putea asigura și managementul unor sisteme de școli. Aceasta este situația școlilor mici din mediul rural care își pot eficientiza costurile prin „împărțirea” aceluiași manager școlar sau orice altă asociere de școli care dorește să beneficieze de managementul performant al unui manager școlar (ex: mai multe unități școlare mici comasate într-o clădire modernizată, accesibilă, sau mai multe unități școlare cu management comun în clădiri distincte). • Autonomia și depolitizarea școlii sunt două elemente centrale care vor guverna și procesul de recrutare și selecție a managerului școlar, ce va fi realizat de către Consiliul de Administrație al unității. c) Asigurarea calității accesului în cariera didactică a celor mai bine pregătite cadre didactice, pe criterii de competență și pe demonstrarea vocației didactice • La debutul în cariera didactică, atât cadrele didactice cât și managerii școlari vor susține un examen de intrare în carieră. Responsabilitatea organizării examenului de confirmare în cariera didactică va reveni exclusiv Ministerului Educației, care va mobiliza în acest sens, experți în educație interni și internaționali. Va fi eliminat astfel, examenul de titularizare care împiedică dezvoltarea armonioasă a carierei didactice în pas cu dezvoltarea societății pe care o deservește. Orice cadru didactic format în România sau în alt stat va avea posibilitatea de a susține examenul de intrare în carieră și de a activa în instituțiile de învățământ din România, publice sau private. d) Dezvoltarea carierei cadrelor didactice prin asigurarea accesului la formare continuă de calitate și diversificată • Cadrele didactice care activează deja în sistem, au nevoie permanentă de îmbunătățirea metodelor și tehnicilor, precum și de formarea de competențe noi (digitale, interpersonale, specializare pe două discipline, etc.) Ca urmare, accentul nu se va mai pune pe participarea obligatorie la cursuri acreditate ca o formalitate ci participarea la formarea continuă va deveni un proces voluntar bazat pe nevoi reale ale profesioniștilor și instituțiilor în care activează, finanțat de către școala angajatoare și gratuit pentru cadrele didactice. e) Sprijin autentic pentru profesioniști pe toată perioada practicării carierei didactice • USR PLUS va susține formarea unui corp de mentori (interni și internaționali) care să sprijine cadrele didactice în dezvoltarea continuă și care să monitorizeze și să ofere feedback în introducerea la clasă a unor noi proiecte și metode. Pentru a tinde către idealul de „învățare personalizată”, acest concept trebuie să își găsească locul nu numai în procesul de învățare pe care îl parcurge elevul, dar și în dezvoltarea carierei cadrului didactic. Acest instrument va fi completat de consiliere psihologică specializată ori de câte ori este nevoie. f) Transformarea profundă a rolului profesorului din sursă de transmitere de informații, în mentor și însoțitor al copilului sau tânărului în învățare • În clasa tradițională, profesorul este sursa primară de informații, iar elevii sunt de cele mai multe ori, primitori pasivi. Acest model de profesor, vechi de sute de ani, este încă cel mai frecvent astăzi, în școlile din România. Grație oportunităților educaționale pe care tehnologia le-a permis, în unele săli de clasă vedem astăzi cum rolul profesorului se transformă treptat în „ghidul din umbră”, deoarece elevii își asumă mai multă responsabilitate pentru propria învățare folosind tehnologia pentru a aduna informații relevante. Unele școli și universități au început să re-proiecteze spațiile de învățare pentru a permite elevilor să lucreze în grupuri mici, să aibă parte de cât mai multă interacțiune și să utilizeze tehnologia ca un factor de stimulare și acces; cu alte cuvinte, să facă posibil un nou model de educație. Ca urmare, profesorii vor avea acces pe întreaga carieră didactică la specializări și schimburi de experiență interne și internaționale, care să-i ajute să identifice și să aplice noi metode în educație, și, totodată, să conducă la eficientizarea atingerii finalităților în educație. De asemenea, cadrele didactice vor fi încurajate să eficientizeze și să își modifice spațiul fizic în care organizează activitatea didactică zilnică, pe baza proiectelor inițiate.

1. 0Original