Guvernanță în universitate; Eliminarea „mandatelor fără sfârșit”

Învățământul universitar performant 11. Guvernanță în universitate; Eliminarea „mandatelor fără sfârșit” Un alt aspect de ordin deontologic în reconstruirea credibilității sistemului de învățământ universitar în România este depolitizarea acestuia inclusiv prin introducerea incompatibilității între funcția sau rolul în conducerea unei universități (rector, prorector, membru în senat universitar, decan, prodecan, președinte de senat, alte funcții de conducere) și calitatea de ales sau numit într-o altă funcție publică. De asemenea, accesul la funcțiile de conducere alese din universități trebuie să fie caracterizată de transparență și să reprezinte voința tuturor cadrelor didactice și a studenților, iar numărul mandatelor în funcții de conducere să fie limitat la maxim două (8 ani). Pentru asigurarea diferențierii structurilor executive de cele de reprezentare, directorii de departament, decanii, prodecanii, prorectorii nu vor mai putea face parte din senatul universității. Decanul va fi ales de către toți profesorii din facultatea respectivă și de studenții din consiliul facultății, cu o pondere de 25% a votului reprezentanților studenților. Aceeași ponderare de 25% trebuie să se aplice și în cazul rectorilor pentru ca planurile manageriale să ia în considerare și nevoile studenților și să nu reprezinte exclusiv nevoile electoratului profesoral. Studenții trebuie să fie implicați în decizii la toate nivelurile universității, inclusiv în consiliile departamentelor. Pentru funcțiile de conducere nu se vor acorda indemnizații de conducere. În schimb, cadrele didactice care vor ocupa funcții de conducere vor avea o normă parțială de predare și de tutoriat cu studenții.

1. 0Original