Finanțarea și infrastructura fizică a învățământului preuniversitar

Învățământul preuniversitar— Educație de calitate, echitabilă și accesibilă, pe tot parcursul vieții 9. Finanțarea și infrastructura fizică a învățământului preuniversitar a) Buget eficient pentru educație preuniversitară • Ne angajăm să rezolvăm dubla problemă de finanțare a sistemului educațional: maximizăm eficiența fiecărui leu cheltuit și finanțam sistemul cât mai bine. În ultimii 12 ani, bugetul educației a crescut cu 112%, (mai mult de dublu) în condițiile în care populația școlară în aceeași perioadă s-a diminuat cu 18%. Cu toate acestea, rezultatele acestor creșteri de finanțare în educație nu se reflectă în îmbunătățirea calității, România înregistrând chiar regrese la indicatori internaționali relevanți. • De aceea vom muta puterea de decizie asupra alocării bugetului de la nivel central și politic, la nivelul școlii. Școala, condusă de un consiliu de administrație apolitic format majoritar din profesori și părinți, este cea mai apta să știe care sunt nevoile cele mai presante ale copiilor și cea mai interesată să aloce cât mai eficient resursele bugetare. • În al doilea rând, politica bugetară trebuie să prioritizeze alocarea de fonduri pentru educație. Ne propunem să acționăm și asupra acestui aspect și să ajungem în mod etapizat, până la 6% din PIB alocat educației. b) Alocarea și transparența finanțării, precum și consolidarea activităților de audit a educației • Banii publici trebuie să urmeze elevul aflat în procesul de educație, direct la unitatea de învățământ. Astfel, fiecare școală va trebui să publice un raport financiar pe website-ul propriu, în care să se vadă toate fluxurile financiare care au avut loc, concomitent cu întărirea rolului consiliilor de administrație în ceea ce privește controlul financiar al școlilor. c) Alocarea finanțării pentru BRSE (bazine de risc socio-educațional) • Propunem alocarea echitabilă a resurselor, în funcție de riscul socio-educațional. În mod excepțional față de finanțarea per elev, pentru copiii din zone cu risc socio-educațional ridicat, propunem o finanțare per elev mai mare. Riscul socio-educațional va fi măsurat prin indicele de risc socio-educațional IRSE. d) Campusuri școlare rurale și mic urbane • Având în vedere prioritatea principală de a asigura echitatea în educație, este imperios necesar reorganizarea infrastructurii educaționale în mediul rural prin asigurarea unor consorții educaționale care să aibă ca și componentă centrală un campus modern, cu capacitate de 300–1.500 locuri. Infrastructurile existente în UAT-urile care vor forma consorțiul vor fi reabilitate și adaptate pentru a furniza servicii pentru ciclurile antepreșcolar, preșcolar și primar, copiii urmând a avea personal de specialitate, indiferent de numărul acestora, fără a implica deplasarea lor. Campusurile vor fi prevăzute cu facilități educaționale moderne, spații pentru activități de tip after school, săli și terenuri de sport, spații pentru ateliere, facilități pentru activități non- formale, bucătărie inclusiv facilități de cazare atât pentru elevi cât și pentru cadrele didactice. În plus campusurile vor dispune și de un parc auto pentru a asigura transportul zilnic al copiilor și excursii școlare. În structura de administrație a acestor campusuri—consorții vor fi implicate Consiliul Județean, UATurile de pe raza consorțiului, mediul de afaceri local și societatea civilă. e) Reabilitarea școlilor cu risc seismic • În România se estimează că există încă sute de unități școlare care nu au autorizație de funcționare ISU și care zilnic pun în pericol viețile copiilor care învață în acestea. USR PLUS va facilita finanțarea prin fonduri special alocate pentru reabilitarea și consolidarea urgentă a tuturor clădirilor care găzduiesc unități școlare și care au risc seismic ridicat. f) Oferirea de facilități fiscale pentru investițiile făcute de părinți/firme în școală și permiterea redirecționării a 315% / 20% din impozitul pe venit/ profit și către școli • Această măsură prevede ca părinții implicați în asociațiile de părinți să primească facilități fiscale pentru investițiile pe care le fac în școală. Un mecanism similar va funcționa și pentru firmele care doresc să finanțeze investiții în școli și care pot beneficia de deduceri fiscale pentru acest scop. Consiliile de administrație ale școlilor vor putea decide asupra destinației sumelor astfel colectate. Aceste direcționări vor putea funcționa în paralel cu soluția utilizată astăzi—aceea de redirecționare a sumelor din impozitul pe venit al persoanelor fizice sau cel pe profit al firmelor către asociațiile de părinți înființate la nivelul școlilor.

1. 0Original