Învățământ preuniversitar obligatoriu (6–16 ani)
Documentul original
Pagina 84-86 ↗Învățământul preuniversitar— Educație de calitate, echitabilă și accesibilă, pe tot parcursul vieții 4. Învățământ preuniversitar obligatoriu (6–16 ani) a) Specializarea profesorilor pentru învățământ primar pe câte un singur nivel de studiu în prin școli pilot • Forma de organizare a învățământului primar reprezintă elementul de bază pentru performanța acestui ciclu de învățământ. E nevoie ca învățătorii să poată stăpâni mai bine metodele specifice de predare, în concordanță cu vârsta și dezvoltarea psiho-motrică a elevilor lor, iar ciclul de învățământ primar este cel mai dificil de organizat în contextul educației online. Forme noi de organizare, inclusiv forme de specializare a învățătorilor pe ani de studiu, pot fi implementate în școli pilot și este determinat în primul rând de contextul COVID–19 care forțează cadrele didactice să dezvolte și să piloteze la rândul lor, mult conținut digital. Potențiala concentrare pe un an de studiu accelerează testarea și îmbunătățirea metodelor, tehnicilor și instrumentelor de lucru mult mai rapid decât în ciclul de 5 ani. b) Corelarea logică a ciclurilor de învățământ primar și secundar inferior pe structura: învățământ primar— clasele I–IV (6–10 ani); învățământ secundar inferior—clasele V–X (11–16 ani), cu piața muncii • În România, ciclul primar (Clasele 0–4) și ciclul secundar inferior (clasele 5–8) (ISCED 1 și 2) sunt obligatorii, precum și primii doi ani de liceu (clasele 9–10), cuprinzând elevi cu vârste între 6 și 16 ani (interval comun în marea majoritate a statelor Uniunii Europene). 16 ani este de asemenea, vârsta la care o persoană dobândește capacitatea de muncă, conform Codului Muncii din România. Cu toate acestea, structura sistemului de educație în România este ilogic organizată (situație comună în multe dintre statele ex-comuniste din Europa) în sensul în care debutul în muncă nu se corelează logic cu încheierea unui ciclu de educație. • Încheierea studiilor obligatorii la mijlocul ciclului de învățământ secundar superior creează un disconfort financiar major familiilor cu venituri reduse, celor din mediu rural sau din alte zone dezavantajate, care trebuie să suplinească unele resurse ce anterior fuseseră asigurate de stat. c) Admiterea la Liceele Teoretice sau Vocaționale, la finalul clasei a VIII-a. • Accesul la liceele teoretice / vocaționale se va face în funcție de decizia consiliilor de administrație ale acestora și de rezultatele obținute la Evaluarea Națională. Absolvenții clasei a VIII-a vor susține probe organizate de către fiecare liceu în parte, cu ajustări în funcție de specializările propuse. Specializările vor fi decise la nivelul fiecărui liceu în parte, în funcție de specificități, aspirații, tradiții și context local. Examenele vor rămâne naționale iar responsabilitatea organizării corecte și riguroase a admiterii va fi a managerilor din fiecare liceu în parte. Elevii care nu acced la licee teoretice sau vocaționale vor continua studiile în ciclul secundar inferior, până la vârsta de 16 ani, de unde vor putea opta fie pentru continuarea studiilor la licee tehnologice/ învățământ dual cu durată de maximum 2 ani și, apoi, universități tehnice, fie pentru obținerea unei calificări mai rapide în sistemul de formare a adulților. • Elevii care nu sunt acceptați în licee teoretice/ vocaționale dar care, din diferite cauze, consideră că o traiectorie teoretică/ vocațională este mult mai potrivită carierei lor, vor avea posibilitatea ca, ulterior, pe tot parcursul vieții, să se înscrie la un liceu teoretic/ tehnologic/ vocațional pentru obținerea unei diplome de bacalaureat. d) Dezvoltarea și consolidarea serviciilor de consiliere și orientare școlara și profesională în învățământul secundar inferior • Pe perioada ultimilor doi ani din învățământul secundar inferior (clasele a IX-a și a X-a), elevii își vor investiga propriile interese și aptitudini și, de asemenea, vor fi sprijiniți să cunoască piața muncii. Consilierii școlari vor iniția elevii în diverse domenii de activitate și vor organiza sesiuni de consiliere individuală și de grup. Pentru fiecare elev va fi întocmit un plan individualizat de educație și carieră, pe baza căruia elevii împreună cu părinții/ tutorii legali și consilierii școlari vor lua decizia accesării uneia sau alteia dintre traiectoriile în carieră. • La finalul clasei a X-a, elevii care nu s-au îndreptat către licee teoretice sau vocaționale, vor putea urma licee tehnologice de 2 ani, organizate în mare măsură, pe principiile învățământului dual. Pentru a putea urma ruta cea mai potrivită, școlile secundare inferioare vor organiza module de informare și consiliere pentru piața muncii, precum și vizite de studiu și stagii de practică la diverși angajatori. În paralel, pe perioada ciclului de învățământ secundar inferior, vor fi introduse cursuri de educație financiară și antreprenoriat. e) Asigurarea egalității de șanse în învățământul preuniversitar sub aspect economic și cultural • Vom asigura elevilor șanse egale privind accesul la o educație de calitate, în vederea finalizării învățământului general obligatoriu, acordând atenție grupurilor dezavantajate din punct de vedere social, al genului sau al apartenenței la minoritățile etnice. Vor fi gândite trasee de educație remedială și programe de asigurare a condițiilor economice care permit continuarea studiilor pentru elevii din categorii dezavantajate, vizând reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii sub valoarea țintă de 11,3% (asumat de România în Agenda Europa 2020). • Ținând seama de specificul regional, pentru a construi o societate incluzivă, se va asigura accesul la educația în limba maternă elevilor provenind din comunitățile etnice. Vor fi inițiate de asemenea programe care vizează dialogul intercultural și ameliorarea competențelor lingvistice (de limbă română) ale acestor elevi, pentru o mai bună integrare profesională și socială, prin abordări didactico-pedagogice corespunzătoare acestor categorii.