Modernizarea Armatei Române
Documentul original
Pagina 259-262 ↗2. Modernizarea Armatei Române O armată modernă, interoperabilă și adaptată la noile provocări este singura soluție pentru a asigura o apărare credibilă. Apreciem că mediul internațional de securitate este caracterizat de instabilitate, competiție globală și regională. Totodată, observăm o diminuare a rolului organizațiilor internaționale de securitate, pe fondul dificultăților în gestionarea situațiilor de criză. Complexitatea mediului internațional de securitate ne obligă să ținem seama de faptul că securitatea nu mai poate fi analizată în termeni de alegere politică, de capacități și intenții ale unui singur stat sau ale unei singure entități nestatale, întrucât vulnerabilitățile, riscurile, pericolele și amenințările la adresa securității au căpătat o conotație globală. Mediul internațional va continua să fie caracterizat de lupta împotriva extremismului în toate formele sale. De asemenea, lumea se va confrunta cu o varietate de provocări de natură hibridă, neconvenționale. Atacurile cibernetice reprezintă o categorie de amenințări care înregistrează o amplificare fără precedent și afectează proprietatea și cetățenii. Apreciem că astfel de atacuri cibernetice vor deveni tot mai frecvente și vor crește în complexitate. Securitatea maritimă în regiunea Mării Negre are un rol deosebit pentru situația României. Un factor cheie care încurajează poziția amenințătoare a Moscovei este structura de securitate ineficientă a Mării Negre, cu o prezență navală prin rotație, dar încă modestă a NATO. În ultimele două decenii, Marea Neagră nu a fost o prioritate pentru SUA sau alți aliați, în timp ce Turcia, aliatul NATO de lungă durată al regiunii, a fost prudentă în implicarea statelor litorale în orice aranjament de securitate maritimă, preferând să mențină status quo-ul. Apreciem că parteneriatul strategic cu SUA și prezența militară a NATO la Marea Neagră reprezintă două premise importante pentru asigurarea apărării Alianței și a României. a) Analiza strategică a apărării va deveni procesul cel mai important din cadrul politicii de apărare • Analiza strategică a apărării va oferi răspunsul la întrebarea: Este Armata Română pregătită să îndeplinească misiunile încredințate? Dacă, în urma desfășurării analizei, răspunsul este da, atunci ceea ce există este suficient și nu e nevoie decât de menținerea capacităților și a sistemului existente. Însă, dacă răspunsul este nu, atunci trebuie identificate structurile de comandă și de forțe, care elimină actualele limite. • De aceea, considerăm că pentru fundamentarea deciziilor privind reforma și modernizarea Armatei României este necesară parcurgerea unui ciclu complet de analiză și revizuire strategică a apărării, un proces cuprinzător și transparent, în care să fie implicate toate puterile statului. • Obiectivul principal pe care ni-l propunem este finalizarea în termen de un an a procesului de revizuire strategică a apărării și planificarea implementării măsurilor care rezultă în urma acestui proces. b) Carta albă a apărării, un instrument care trebuie revitalizat • Experiența ultimilor 15 ani ne-a demonstrat că fără o Cartă Albă a Apărării asumată responsabil de guvern, în limita atribuțiilor sale, nu putem susține efortul de alocare eficientă a resurselor destinate cheltuielilor pentru apărare. • Dorim ca acest document să nu mai fie obiectul de dispută între diferitele agenții sau puteri în stat. Atât NATO, cât și UE solicită în mod constant, pentru evaluare și planificare, analiza Cartei Albe a Apărării ca un document oficial și folosit pe plan internațional. • Realizarea Cartei Albe a Apărării trebuie să reflecte soluțiile care decurg din coordonarea priorităților asumate prin Programul de guvernare cu obiectivele stabilite prin Strategia Națională de Apărare și cu cele ale controlului parlamentar democratic asupra forțelor militare. c) Asigurarea pe termen lung a unui buget de 2% din pib și 20 % pentru înzestrare • Susținem continuarea procesului de transformare, modernizare și înzestrare a Armatei României prin alocarea anuală a minimum 2% din PIB bugetului apărării, din care un procent de minimum 20% să fie destinat înzestrării cu echipamente moderne, realizării capacității operaționale ridicate a forțelor, pe niveluri de pregătire pentru luptă și intervenție, corelate cu misiunile specifice. d) Dezvoltarea capacităților militare de apărare • Vom asigura capacități de apărare și securitate moderne. Prin urmare, propunem un set de măsuri necesare să asigure obiectivele Strategiei naționale de apărare și prevederile articolului 3 ale Tratatului de la Washington. Acestea au în vedere descurajarea și contracararea imediată, pe o perioada determinată, a amenințărilor directe (de tip convențional sau chimic, bacteriologic, radiologic, nuclear și informațional) și asigurarea capacității de a gestiona din timp riscurile și vulnerabilitățile identificate. e) Structuri noi în concordanță cu nivelul național de ambiție • Ne vom concentra pe reducerea birocrației și realizarea unei structuri organizatorice moderne, flexibile conform nivelului de ambiție adoptat pe baza rezultatelor din procesul de revizuire strategică a apărării, a experienței acumulate în teatrele de operații, a lecțiilor învățate și a bunelor practici din sfera euroatlantică. f) Rezerva operațională a armatei româniei, un concept nou • Profesionalizarea Armatei a presupus trecerea la un nou sistem de asigurare a resursei umane necesare forțelor. Procesul a fost însă ineficient, iar în acest moment ne confruntăm cu o criză de personal militar în toate categoriile de forță. Obiectivul de profesionalizare, așa cum a fost definit inițial, nu a prevăzut și corelarea cu nevoia de a avea o rezervă de forțe care să răspundă unor cerințe specifice unei armate moderne. • Nevoia de a genera o rezervă operațională este stringentă. În acest scop, vom promova dezvoltarea și implementarea rezervei operaționale a Armatei României, precum și a unui sistem național de pregătire și instruire. Propunem elaborarea unei strategii speciale care să conecteze sistemul de forțe active cu grupul de rezerviști și să asigure mobilizarea și regenerarea forțelor în parametri optimi de cantitate, calitate și viteză. Totodată, vom iniția dezbateri naționale privind instituirea serviciului militar pe bază de voluntariat. g) Dezvoltarea infrastructurii și pregătirea teritorială • Pentru asigurarea mobilității și scăderea timpului de reacție avem nevoie de infrastructură. De aceea, propunem demararea unui proiect pentru dezvoltarea elementelor de infrastructură militară, (terestră, aeriană, navală), corelat cu planul de dezvoltare al infrastructurii rutiere și feroviare și cu cel din agricultură (cu destinație duală), care să asigure capacități de cartiruire trupe, depozitare și facilități de dislocare, staționare și antrenament pentru forțele naționale și cele aliate, inclusiv prin cofinanțarea proiectelor aprobate României în cadrul Programului NATO de Investiții în Securitate (NSIP). • Programul de guvernare propus va urmări îndeplinirea tuturor angajamentelor care decurg din statutul de națiune-gazdă, din prezența militară NATO pe teritoriul național. La fel de importante vor fi contribuția la dezvoltarea sistemului de mobilitate militară europeană și asigurarea cadrului național juridic și financiar asociat acestor obiective. • De asemenea, vom susține completarea graduală/preschimbarea rezervelor/ stocurilor proprii și de apărare colectivă, continuarea procesului de identificare, disponibilizare și valorificare a echipamentelor și infrastructurii excedentare sau incompatibile cu cerințele actuale, precum și finalizarea restructurării sistemului logistic la nivel strategic, operativ și tactic, în scopul asigurării oportune, în cantitatea și la calitatea solicitate, a sprijinului logistic pentru structura de forțe a Armatei României și al creării condițiilor pentru integrarea în logistica NATO. h) Apărarea cibernetică – o abordare nouă, strategică, de nivel categorie de forță • Cele mai recente tendințe ne demonstrează că domeniul cibernetic militar a devenit deja o categorie de forțe similară cu cea a forțelor terestre, navale și aeriene. Prin complexitate, importanță și nivel de resurse, apărarea cibernetică trebuie să devină un obiectiv important al operaționalizării Armatei României. Avem în vedere dezvoltarea unui Centru național de excelență în domeniul apărării cibernetice, continuarea dezvoltării sistemului informatic și de comunicații militar, concomitent cu extinderea măsurilor de securitate informațională și implementarea celor de apărare cibernetică. i) Introducerea de noi tehnologii pentru reducerea costurilor în domeniul militar • Armatele moderne sunt caracterizate, printre altele și de preocuparea constantă pentru impactul asupra mediului rezultat în urma prezenței capacităților și facilităților militare pe teritoriul național și în misiuni internaționale. • Vom urmări cu prioritate reducerea cheltuielilor operaționale (mai ales a consumului de energie) prin adoptarea de tehnologii noi, nepoluante, atât în privința echipamentelor militare, cât și a lucrărilor de infrastructură militară. j) Intensificarea transferului tehnologic dinspre țările aliate în domeniul militar. • Analiza detaliată a industriei de apărare românești actuale și luarea de măsuri ferme pentru rentabilizarea și dezvoltarea acesteia; • Negocierea unor componente importante de transfer tehnologic cu ocazia tuturor achizițiilor importante în domeniul militar, atât pentru întreprinderile viabile deja existente, cât, mai ales, pentru firme noi dedicate tehnologiilor moderne; • Facilitarea și dezvoltarea accesului firmelor private la aceste tehnologii și deschiderea accesului acestora la comenzile de stat.