Procesul de extindere al UE pentru Balcanii de Vest și Turcia

4. Procesul de extindere al UE pentru Balcanii de Vest și Turcia România trebuie să susțină procesul de extindere a UE cu toate țările din Balcanii de Vest, pornind de la ideea respectării stricte a criteriilor de aderare, inclusiv pe tema drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale. Pentru toate țările din regiune, asistența tehnică și folosirea expertizei României în procesul de negociere vor fi o formă concretă și utilă de susținere. România trebuie totodată să susțină o politică de extindere a Uniunii coerentă, bazată pe acțiuni concrete de apropiere a statelor din regiune de UE și nu pe ezitări și promisiuni vagi. Credibilitatea Uniunii, precum și a României, ca actor în Balcanii de Vest depinde de o astfel de poziționare clară. • Se impune promovarea unei cooperări regionale și reconciliere post-conflict, inclusiv prin întărirea implicării României în Procesul de Cooperare din Europa de Sud-Est (SEECP) și Consiliul Cooperării Regionale (RCC). Stimularea contactelor la nivel parlamentar între România și țările din Balcanii de Vest, conectarea tinerilor și a investitorilor sunt de asemeni ingrediente necesare pentru o aprofundare a relațiilor cu această regiune. • Susținerea aderării în 2025 a celor două țări candidate care au deschis negocierile – Serbia și Muntenegru. Dialogului Belgrad-Pristina e esențial pentru atingerea acestui obiectiv de către vecinii noștri. Vom recunoaște statalitatea Kosovo odată cu vecinii noștri sârbi. • România trebuie să acorde sprijinul Muntenegrului nu doar în parcursul său european, ci și în sânul NATO. • Susținerea Albaniei și a Macedoniei de Nord în procesul de aderare la UE. Soluționarea diferendului dintre Skopje și Atena e un model pentru întreaga regiune. România poate și trebuie să acorde asistență Albaniei în lupta anti-corupție. • Bosnia și Herțegovina trebuie susținută pentru a dobândirea statutului de candidat la aderarea la UE, ca și în eforturile de reconciliere între cele trei popoare constitutive (bosniaci, croați, sârbi). • Negocierile pentru aderarea la UE cu Turcia nu vor putea fi reluate decât după reluarea reformelor democratice și revenirea la o orientare consistentă pro-europeană, un proces pe care suntem gata să-l sprijinim. Pe termen scurt, obiectivul este re-învigorarea dialogului cu Turcia, membru NATO, în chestiuni de politică externă și de securitate, modernizarea uniunii vamale cu această țară ca modalitate de restabilire a încrederii reciproce și re-ancorare la UE. Volumul ridicat al investițiilor și al comerțului trebuie menținut. Cooperarea de securitate româno-turcă la Marea Neagră este o dimensiune importantă a apărării noastre.

1. 0Original