Priorități sectoriale de politici europene

4. Priorități sectoriale de politici europene Prioritățile României în domeniul politicilor europene sunt derivate din cele asumate în fiecare dintre domeniile de politică internă care își găsesc corespondent la nivel european. Respectând principiul asumat că politica europeană trebuie să fie bazată pe obiectivele interne ale României, prioritățile sectoriale din acest capitol sunt derivate din prioritățile asumate în celelalte domenii din acest program politic și completate de acestea, priorități care sunt traduse în sfera afacerilor europene după cum urmează: a) Justiție: • Îndeplinirea de către România a obiectivelor asumate prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) și, implicit, finalizarea acestuia; • Adoptarea la nivel european a unui mecanism orizontal de monitorizare a derapajelor față de statul de drept, aplicabil în toate statele membre ale Uniunii Europene; • Întărirea legislației europene anticorupție și a legislației care combate crima organizată, terorismul și infracționalitatea transfrontalieră. b) Economie și fiscalitate: • Aderarea la Zona Euro: stabilirea și asumarea unui termen realist de aderare a României la Zona Euro - anul 2026, prin atingerea și păstrarea pe cel puțin doi ani (2024-2026) a criteriilor economice și monetare de convergență, respectarea criteriilor legislative de aderare, garantarea independenței BNR și asigurarea sustenabilității trecerii României la Zona Euro, prin reducerea decalajelor de dezvoltare între regiunile României și impulsionarea convergenței reale. • Revenirea bugetului pe o traiectorie de echilibru și stabilitate, în conformitate cu prevederile Pactului de Stabilitate și Creștere și cu angajamentele asumate de România ca Obiective pe Termen Mediu (OTM). • Respectarea principiilor și regulilor asumate de România în relația cu UE în ceea ce privește disciplina și responsabilitatea fiscal-bugetară. Pentru a preveni ignorarea acestor reguli și principii, în special nevoia de responsabilitate fiscal-bugetară, este nevoie de o transpunere a Compactului Fiscal în Constituția României. • Sprijinirea internaționalizării firmelor românești prin facilitarea accesului în special la piața europeană. c) Politici sociale: • Dezvoltarea Pilonului european al drepturilor sociale prin accentuarea nevoii de egalitate de șanse și acces pe piața europeană a muncii pentru toți cetățenii europeni; • Introducerea de măsuri sprijinite prin fonduri europene pentru activarea pe piața muncii a persoanelor neocupate, reducerea abandonului școlar și pentru sprijinirea antreprenoriatului social, toate gândite ca instrumente de combatere a sărăciei extreme; • Susținerea unei mai bune coordonări la nivel european a sistemelor naționale de securitate socială. d) Agricultură și dezvoltare rurală: • Susținerea unei Politici Agricole Comune puternice, orientată către dezvoltarea agriculturii mici și mijlocii. Politica agricolă europeană trebuie să sprijine activ crearea în satele românești a unei clase de mijloc, să avantajeze lanțurile scurte de aprovizionare între producătorii agricoli și consumatori, să încurajeze dezvoltarea fermelor de familie și asocierea fermierilor; • Promovarea unei viziuni europene care să valorifice terenurile agricole ca parte a patrimoniului social și natural local. e) Digital și industrii creative: • Profilarea României în cadrul Uniunii Europene ca un stat membru cu potențial, influență și rezultate în domeniul digital; • Facilitarea la nivel european a cercetării și dezvoltării în zonele de tehnologii emergente (inteligență artificială, blockchain, securitate cibernetică, big data) prin sprijinirea directă și indirectă a activității de cercetare-dezvoltare fundamentală și aplicată în universități și susținerea firmelor care folosesc sau dezvoltă patente, brevete și invenții, stimulând totodată colaborările internaționale, cu scopul de a transforma Uniunea Europeană într-un actor de primă mână în domeniul digital. f) Transporturi și infrastructură: • Interconectarea României la rețelele europene de infrastructură rutieră, feroviară, aeriană, energetică și digitală. • Extinderea programului JASPERS pentru infrastructură cu scopul de a oferi sprijin tehnic european pentru marile proiecte de infrastructură necesare României. • Finanțarea din fonduri europene a proiectelor din Masterplanul general de transporturi adoptat de Guvernul Cioloș în 2016. g) Sănătate: • Suplimentarea de fonduri europene pentru construirea de spitale în România și pentru modernizarea accelerată a spitalelor deja existente. • Introducerea și extinderea standardelor comune de calitate a serviciilor medicale la nivelul întregii Uniuni Europene, precum și standarde comune în calitatea managementului spitalelor. • Extinderea directivei serviciilor medicale transfrontaliere pentru ca românii să beneficieze de servicii medicale care nu sunt disponibile în țară. • Garantarea, inclusiv prin legislația europeană, a accesului la medicamente, în special a medicamentelor esențiale. h) Educație și cultură: • Vrem o implicare mai puternică a Uniunii Europene în sectorul educației prin introducerea de standarde de calitate comune în educație, suplimentarea fondurilor europene disponibile în acest sector, întărirea și suplimentarea programelor de mobilitate. • Crearea unui cadru european de evaluare periodică cu metode și conținuturi de evaluare aliniate la testele PISA. • Asigurarea introducerii, în toate statele membre, în învățământul primar și gimnazial, de conținut educațional axat pe cultura și istoria europeană. • Promovarea culturii românești ca parte integrantă a identității culturale europene. i) Mediu: • Reflectarea intereselor României în obiectivele Pactului Verde European, astfel încât protejarea mediului și a biodiversității să fie complementară cu dezvoltarea economică. • Preocupare accentuată pentru alinierea la legislația europeană pe care România s-a angajat să o implementeze. • Obținerea de sprijin european pentru obiective de protejare a unor ecosisteme valoroase, obiective ce vor presupune costuri mai mari și un impact socio-economic sporit la nivelul unor comunități. Ne dorim introducerea noțiunii de compensare între statele UE pentru eforturile de conservare a valorilor naturale ce asigură servicii de mediu unice în Europa. j) Politică externă: • Ne propunem să aducem o contribuție de substanță în privința fiecărui subiect discutat la masa negocierilor europene și o mai bună sincronizare cu agenda europeană, prin ameliorarea cooperării directe cu statele membre ale UE. • Ne propunem ca România să își extindă contribuția la aplicarea Strategiei Globale a UE, inclusiv prin misiunile noastre diplomatice care își vor ameliora sincronizarea cu acțiunea celorlalte state membre, sub coordonarea Delegațiilor UE. • Vom include drepturile omului și valorile pe care se întemeiază Uniunea Europeană în configurarea oricărei opțiuni de politică externă a țării. • Vom încuraja participarea experților electorali și a diplomaților noștri la misiuni UE de observare a alegerilor. • Vom consolida rolul jucat în parcursul european al vecinilor, cu precădere al Republicii Moldova. • Vom fi o voce care susține procesul de extindere a Uniunii Europene. • Vom realiza o strategie de participare a României la politica de ajutor pentru dezvoltare a UE. • Vom promova atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale ONU pe plan intern și extern. k) Diaspora: • Promovarea mobilității muncitorilor și companiilor românești în UE și protejarea drepturilor lor. • Facilitarea transferului de drepturi sociale între statele membre, în special pentru repatrierea în România. • Utilizarea de resurse și facilități UE pentru a stimula mediul asociativ românesc din diaspora, educația în limba română și promovarea culturii și tradițiilor românești.

1. 0Original