14. Afaceri Europene

CONTEXT Deși este, după Brexit, al șaselea cel mai mare stat al UE din punct de vedere al mărimii populației, România este încă un membru periferic al Uniunii, nefiind parte din cele mai evoluate forme de integrare, adică Zona Euro și Spațiul Schengen. La peste 13 ani de la aderare, România nu a reușit să-și formeze un profil de stat membru activ și implicat, capabil să își definească prioritățile la nivel european și să le poată pune în aplicare. Țara noastră a avut în majoritatea perioadei de după aderare o abordare mai degrabă reactivă, tipică unui stat candidat, cu o participare activă redusă în ceea ce privește definirea politicilor europene, precum și implementarea lor. De asemenea, politicile și pozițiile României în cadrul Uniunii Europene au fost construite pe baze ad-hoc și de multe ori în contratimp, lipsindu-le coerența și viziunea strategică, demonstrând de multe ori o abordare superficială. Totodată, modul de relaționare cu celelalte state membre ale UE a urmat tactica alianțelor conjuncturale, care nu au putut conduce la o afirmare clară, solidă și eficientă a unei viziuni și poziționări a României în cadrul Uniunii Europene. Cauza acestei încremeniri în proiectul european a ținut de inabilitatea vechii clase politice de a face trecerea calitativă de la aderare la integrare și de incapacitatea de a gândi un proiect pentru România care să se articuleze apoi cu un proiect al României în Uniunea Europeană. Astfel, România a adoptat acquis-ul administrativ-legislativ european, iar societatea românească este într-o majoritate pro-europeană, însă capacitatea statului român de a performa în politicile europene este în continuare scăzută, inclusiv pe fondul existenței unor semne de întrebare privind angajamentul profund față de valorile europene al unora dintre partidele politice vechi. Această abordare a politicilor europene este, de altfel, expresia lipsei unei viziuni interne cu privire la obiectivele pe termen mediu și lung ale României. De aceea, o viziune coerentă a României în UE trebuie să înceapă prin clarificarea internă a felului în care România își vede viitorul ca țară și, implicit, ca stat membru al Uniunii. Reînnoirea reprezentării României în Parlamentul European prin activitatea și pozițiile de influență și prestigiu obținute de USR PLUS sunt un prim pas în direcția creșterii calitative a profilului european al României, însă acesta trebuie dublat de un proces similar la nivel național. Ne dorim o Românie performantă la nivel european, o Românie care, pe de-o parte, să contribuie activ la aprofundarea construcției europene, iar pe de altă parte să reușească să valorifice oportunitățile existente la nivel european, în beneficiul cetățenilor români. Ne dorim o Românie a cărei politică europeană să fie coerentă cu viziunea de dezvoltare a țării, o Românie care să se profileze și să devină un lider la nivel regional și european în domenii strategice și cu potențial de diferen- OBIECTIVE ȘI DIRECȚII DE ACȚIUNE