Transpunerea corectă și integrală a tuturor directivelor europene din domeniul Justiției
Documentul original
Pagina 15-16 ↗Garantarea independenței Justiției 12. Transpunerea corectă și integrală a tuturor directivelor europene din domeniul Justiției Deși Uniunea Europeană a dezvoltat o legislație din ce în ce mai complexă în domeniul Justiției, România nu a reușit până la acest moment o transpunere corectă a unora dintre cele mai importante directive în domenii precum cel al criminalității transfrontaliere, al mandatului european de arestare, al spălării banilor, al finanțării terorismului sau care au drept scop unificarea procedurilor penale din statele membre, precum cele din privind protecția minorilor în cadrul diferitelor etape judiciare. România trebuie să dea dovadă că asigură standardele impuse la nivel unitar în domeniul penal și judiciar, iar prioritatea este reprezentată de corecta transpunere a legislației europene deja existente. Câteva repere cu privire la Directivele ce vizează combaterea spălării de bani: • Dezvoltarea normelor și practicilor necesare pentru folosirea eficientă a registrelor centralizate de conturi bancare (Directiva 2019/1153). Implementarea va asigura acces direct pentru organele naționale cu rol în prevenire, investigare și cercetare penală a acestor infracțiuni. Stabilirea unui potențial calendar de interconectare a acestui sistem cu celelalte state membre reprezintă o prioritate. • Dezvoltarea unui set de norme legislative care să garanteze cooperarea dintre instituțiile naționale ce dețin informații financiare și interoperabilitatea cu instituțiile ce dețin registre (cărți funciare, registrul comerțului, registrul vehiculelor). • Alinierea cu pachetul legislativ UE spre operaționalizarea Registrului beneficiarului real. • Consolidarea cooperării între autoritățile fiscale, financiare, vamale, organele de cercetare penală și birourile de recuperare a activelor prin reglementarea de canale de comunicare, de schimb de informații, de expertiză și de alerte. • Consolidarea legislației ce permite colaborarea între actorii din mediul privat ce au obligația de a raporta tranzacții, autoritățile fiscale, financiare, vamale și de investigație. • Promovarea echipelor de investigație comune pluridisciplinare, interinstituționale și interstatale cu membrii ce provin din mediul privat și de stat pentru a facilita accesul la probe relevante pentru aplicarea legii. Un alt capitol important îl constituie combaterea reală și eficientă a traficului de persoane și protecția victimelor. România este printre principalele țări sursă ale victimelor traficului de persoane din Uniunea Europeană. Aproape jumătate din victimele identificate sunt minore. Cazurile de trafic cu minori sunt sever subraportate, autoritatea de aplicare a legii este nepregătită să adreseze eficient destructurarea marilor rețele sau chiar complice, de multe ori, cu traficanții. Dimensiunea de prevenție este, de asemenea, esențială. Susținem prevenirea cazurilor de trafic de minori din centrele de tip rezidențial prin sesiuni informative și un mecanism de raportare imediată a PRIORITATEA 3 suspiciunilor dezvoltând cadrul inițiat în acest an, precum și formarea specialiștilor pe impactul traumei asupra beneficiarilor, prin formări pe tema traumei complexe. Propunem, de asemenea, o coordonare foarte strânsă a eforturilor de prevenire a fenomenului traficului de persoane, în special în rândul grupurilor vulnerabile, cu ceilalți actori implicați în lupta împotriva traficului de persoane.