accelerare; proiecte noi de investiții; coridoarele IV și IX pan-european și axa Est-Vest

accelerare; proiecte noi de investiții; coridoarele IV și IX pan-european și axa Est-Vest A ccelerarea implementării proiectelor aflate în execuție printr-un management responsabil și pro-activ, printr-un dialog continuu cu antreprenorii și o colaborare inter-instituțională eficientă, astfel încât să fie identificate rapid soluțiile în vederea eliminării eventualelor blocaje apărute pe parcursul derulării acestor proiecte; Monitorizarea atentă a proiectelor aflate în derulare pe principalele coridoare de conectivitate europeană, astfel încât perspectiva lor de finalizare să se încadreze într-un orizont mediu de timp; Demararea de noi proiecte de investiții în infrastructura de transport prin promovarea unor documentații mature și bine fundamentate, care să aibă la bază eficiența economică a acestor proiecte; Realizarea conectivității între regiunile istorice prin intensificarea procesului de închidere a coridorului IV rutier și feroviar pan-european și a implementării proiectelor de infrastructură mare din Regiunea Moldovei, pe Cordidorul IX pan-european, precum și pe axa Est-Vest; Continuarea programului de redresare și de stopare a declinului companiilor de stat din domeniul transporturilor și a procesului de selecție a managerilor profesioniști în baza unei analize transparente și solide; I mplementarea Planului Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2020-2030, document care actualizează strategia de implementare a M.G.P.T., și care va sta la baza accesării fondurilor europene în viitorul exercițiu financiar european; Adoptarea unei noi strategii de finanțare a proiectelor de infrastructură care să asigure implementarea proiectelor în mod sustenabil și eficient. Vor fi susţinute investiţiile majore în infrastructură având ca principală sursă de finanţare fondurile europene nerambursabile, acesta fiind un factor cheie al modernizării României. Uniunea Europeană încurajează statele în accesarea, pe lângă fondurile europene, și a altor instrumente de finanțare pentru a maximiza impactul acestora și pentru a permite dezvoltarea unui număr mai mare de proiecte. Astfel, se va acționa pe 3 direcții pentru a obține un mix care să asigure necesarul de finanțare: alocarea, în medie, a 2% din PIB pentru infrastructura de transport pentru următorii 4 ani; utilizarea fondurilor externe nerambursabile (P.O.I.M., C.E.F., P.O.T., P.N.R.R.); antrenarea de fonduri rambursabile, fonduri de tip P.P.P. sau împrumuturi I.F.I. C onsolidarea parteneriatului dintre C.N.A.I.R. și autoritățile locale pentru implementarea unor proiecte de infrastructură de interes local și regional de natura variantelor ocolitoare, drumurilor de legătură la drumurile naționale, autostrăzilor, drumurilor expres, drumurilor alternative ca soluții pentru descongestionarea de trafic rutier, inclusiv modernizarea, reabilitarea acestora, precum și între C.F.R. S.A. și autoritățile administrației publice locale, pentru modernizarea infrastructurii feroviare, în scopul introducerii trenurilor metropolitane și urbane. Intensificarea colaborării în cadrul Parteneriatului Inițiativei celor trei Mări, în vederea dezvoltării unor proiecte de infrastructură de transport de importanță strategică regională, care vor contribui la dezvoltarea economică și la coeziunea europeană. Utilizarea duală a infrastructurii de transport: construcția sau dezvoltarea infrastructurii de transport trebuie să asigure permanent, procesul de transport, atât pentru pasageri și mărfuri, cât și pentru mobilitatea militară și transportul echipamentelor aferente acesteia. În domeniul fondurilor europene, este prioritară închiderea P.O.I.M. 2014-2020, pregătirea viitorului exercițiu financiar P.O.T. 2021-2027 și lansarea Planului Național de Redresare și Reziliență. În contextul politicii europene în domeniul transporturilor, ce prevede realizarea unei rețele europene integrate orientată spre dezvoltarea unei rețele centrale, cu termen de finalizare 2030 (TEN-T Core) și a unei rețele globale ce va susține rețeaua centrală, cu termen de finalizare 2050 (TEN-T Comprehensive), România va trebui să continue investițiile în infrastructura de transport, orientate spre dezvoltarea coridoarelor multimodale transnaționale care traversează România, și anume: Coridorul Rin-Dunăre și Coridorul Orient/Est-Mediteranean, corelate cu prioritățile naționale specifice. Având în vedere alocarea actuală în cadrul POIM de 4,5 miliarde de euro (FEN) și rata de absorbție de 42%, precum și supracontractarea de 144%, estimăm ca până la finalul anului 2023 să se depășească procentul de 80%, rată de absorbție efectivă. În ceea ce privește direcțiile generale de acțiune, acestea privesc finalizarea pregătirii strategice în ceea ce privește prioritizarea proiectelor pe fiecare mod de transport și corelarea acestora cu sursele de finanțare. Astfel, în perioada 2021-2024 ne raportăm la închiderea POIM 2014-2020 (n+3), lansarea POT 2021-2027, lansarea PNRR, precum și corelarea acestor surse de finanțare cu creșterea investițiilor finanțate din bugetul de stat, conform angajamentelor Planului investițional, ce prevede alocarea în medie a 2% din PIB pentru infrastructura de transport în următorii 10 ani. Având în vedere faptul că în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (RRF) se estimează o alocare de ~30,5 miliarde de euro pentru România (13,8 miliarde de euro granturi și 16,7 miliarde de euro împrumuturi), și ținând cont de condiționalitățile impuse în vederea implementării proiectelor cuprinse în P.N.R.R., se află în pregătire un portofoliu de proiecte aferent acestui instrument financiar. Obiectivele prevăzute a se finanța utilizând Mecanismul de Recuperare și Reziliență sunt reprezentate de proiecte majore rutiere, feroviare, sau de metrou, mature din punct de vedere al pregătirii documentațiilor tehnico-economice, cu impact redus aupra mediului și cu beneficii în ce privește digitalizarea și soluțiile inovative din transporturi. La nivel de proiecte, obiectivele pe termen mediu includ: Finalizarea secțiunilor în implementare din coridoarele principale; Lansarea contractelor de proiectare și execuție lucrări pentru toate secțiunile aferente principalelor coridoare de conectivitate; I ntroducerea la finanțare a trenurilor metropolitane (de exemplu, București, Cluj-Napoca), respectiv a trenurilor de lucru; Extinderea rețelei naționale de metrou la nivelul municipiului Bucuresti și Cluj-Napoca. De asemenea un rol cheie îl vor avea măsurile privind capacitatea administrativă, ce includ: asigurarea unui cadru strategic stabil pe termen mediu și lung; e laborarea unei Carte albastre (Blue book) pe modelul utilizat în alte state membre care să completeze legislația privind elaborarea documentațiilor tehnico-economice, dar să reprezinte în același timp un ghid practic pentru realizarea etapelor importante din pregătirea proiectelor și să asigure corelarea între acestea, fără a se ignora niciuna dintre etapele de pregătire; modificări legislative care să conducă la responsabilizarea factorilor implicați în avizarea proiectelor de infrastructură de transport de interes național în ceea ce privește: fondul forestier, terenurile agricole, descărcările arheologice, relocările de utilități electrice, gaze naturale, telefonie, etc. Studiile de mediu și arii protejate, autorizările locale și de dezvoltare urbanistică etc; constituirea în cadrul principalilor beneficiari de infrastructură de transport a unor divizii de ingineri proiectanți în măsură atât de analiză critică a documentațiilor de pregătire realizate prin asistență externă, dar și să corecteze acolo unde este necesar documentațiile tehnice; identificarea printr-un proces amplu de consultare, atât a ofertanților, cât și a autorităților contractante, a principalelor deficiențe în cadrul legislativ actual în domeniul achizițiilor publice. A.1. Transportul rutier Infrastructura rutieră este elementul central într-un sistem de transport rutier, iar în România dezvoltarea rețelei rutiere, fie că este vorba despre autostrăzi, drumuri expres, variante ocolitoare sau drumuri naționale, aceasta trebuie să se sprijine pe câteva principii care se referă la asigurarea conectivității și a mobilității cetățenilor și a mărfurilor, cu costuri reduse, cu economie de timp și în condiții de siguranță. Astfel, în Planul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii au fost stabilite obiectivele de conectivitate rutieră care vizează rezolvarea a patru mari probleme ale transportului rutier: timpi mari de întârziere în trafic, media zilnică anuală ridicată (MZA), accesibilitatea redusă națională și internațională și rata mare de accidente rutiere. Pentru soluționarea acestor probleme și o rețea rutieră de transport modernă, eficientă și sigură, investițiile în infrastructura rutieră de transport se vor concentra pe cele patru obiective generale de conectivitate rutieră, care asigură conexiunea atât a provinciile istorice, cât și a regiunilor de dezvoltare ale României și se extind natural spre rețelele rutiere din țările vecine. Principalele obiective pentru perioada 2021-2024 se axează pe următoarele coordonate: I.1. Creșterea calității infrastructurii rutiere de transport, de interes național, printr-un amplu program de întreținere curentă și periodică, implementat în perioada 2021- 2024; I.2. Îmbunătățirea siguranței rutiere, în concordanță cu politica U.E., prin implementarea unor programe de investiții naționale sau finanțate în baza unor parteneriate cu instituții financiare internaționale; PROIECTE DE IMPACT MAJOR ASUPRA INFRASTRUCTURII

1. 0Original