Accelerarea inve în eficiența ene a clădirilor
Documentul original
Pagina 55-62 ↗Accelerarea inve în eficiența ene a clădirilor hazarduri selectate pe baze științifice pentru a fi supuse evaluării naționale, din lista riscurilor recunoscute de legislația românească, pe baze istorice, ca fiind probabile să aibă loc pe teritoriul României. Totodată, s-a constatat că un nivel ridicat de impact îl au cutremurele. Așadar investițiile din fonduri europene vor viza aceste tipuri de riscuri, riscul la cutremur urmând a fi abordat împreună cu măsurile de eficiență energetică. De asemenea, se va finanța sistemul de management al riscurilor, fiind în continuare nevoie de investiții în vederea asigurării unei societăți reziliente la riscuri și dezastre. G. ENERGIE ȘI EFICIENȚĂ ENERGETICĂ (700 milioane de Euro) Completarea actualului sistem energetic dependent de combustibilii fosili cu producția de energie din surse regenerabile și implementarea unor sisteme inteligente de distribuție. Proiectele destinate modernizării și eficientizării producției, inclusiv din surse alternative, alături de inițiative în domeniul transportului, distribuției și stocării vor fi prioritare. De asemenea, vor fi finanțate echipamente și sisteme inteligente pentru asigurarea calității energiei electrice, vor fi implementate soluții digitale pentru izolarea defectelor și realimentarea cu energie în mediul rural și urban și vor fi puse în aplicare măsuri de creștere a flexibilității sistemului și adecvanței resurselor. Totodată, pot fi susținute proiecte demonstrative în întreprinderi, precum și măsuri de sprijin adiacente, inclusiv creșterea eficienței energetice a proceselor tehnologice. Accelerarea investițiilor în eficiența energetică a clădirilor, măsurile de consolidare și de utilizare a unor surse de energie alternativă. România se confruntă cu o provocare majoră în ceea ce privește renovarea fondului său de construcții și atingerea obiectivelor în materie de climă. Astfel vor fi încurajate măsuri de creștere a performanței energetice a clădirilor rezidențiale și publice, inclusiv a clădirilor de patrimoniu, care în final vor permite economia de energie şi reducerea vizibilă a gazelor cu efect de seră. Adiacent vor fi promovate soluții de eficientizare a distribuției de energie termică furnizate în sisteme centralizate. H. BIODIVERSITATE (85 milioane de Euro) Rețeaua Natura 2000 este instrumentul principal pentru conservarea patrimoniul natural pe teritoriul Uniunii Europene. 20% din teritoriul României este parte a acestei rețele. Investițiile pentru conservarea biodiversității urmăresc asigurarea unui management eficient al ariilor naturale protejate, protecția diversității biologice, inclusiv refacerea ecosistemelor protejate degradate. Astfel, vor fi sprijinite elaborarea, revizuirea şi implementarea planurilor de management pentru siturile Natura 2000 și ariile naturale protejate prioritate la finanțare având planurile de management ale siturilor aflate în arealul proiectelor de infrastructură. I. CALITATEA AERULUI (25 milioane de Euro) Monitorizarea și evaluarea calității aerului, precum și monitorizarea și reducerea emisiilor de poluanți atmosferici pentru un mediu mai curat. Investițiile demarate în actuala perioadă de programare privind dotarea Rețelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului în vederea dezvoltării şi îmbunătăţirii Evaluării Naţionale a Calităţii Aerului vor fi continuate și diversificate astfel încât România să respecte cerințele de asigurare și control al calității datelor și de raportare. Îmbunătățirea sistemului de monitorizare va conduce la: o mai bună cunoaștere și informare a publicului și autorităţilor privind calitatea aerului; luarea măsurilor prompte pentru diminuarea și/sau eliminarea episoadelor de poluare sau în cazul unor situații de urgentă; avertizarea şi protejarea populației în caz de urgență. J. SITURI POLUATE (50 milioane de Euro) Investițiile vor viza sprijinirea procesului de inventariere și investigare preliminară și detaliată a siturilor potențial contaminate, precum și remedierea siturilor contaminate orfane sau aflate în proprietatea autorităților publice sau puse la dispoziția acestora de către proprietar. Proiectele de remediere se vor axa pe asigurarea calității factorilor de mediu, în vederea protejării sănătății umane și mediului, inclusiv monitorizarea post-remediere a acestora. K. TRANSPORT ȘI MOBILITATE (4,75 miliarde de Euro) Accesibilitatea este vitală pentru dezvoltarea economică și socială. Dezvoltarea unei rețele transeuropene eficiente, inteligente și durabile pentru transport rămâne un angajament puternic, iar coridoarele europene de transport sunt esențiale pentru piața unică europeană și pentru competitivitatea globală, creând locuri de muncă și creștere economică. Caracteristicile teritoriale ale României, densitatea populației și nevoia de interconectare economică, reprezintă provocări semnificative pentru sectorul de transport al țării. Pentru România rămân vitale investițiile în toate modurile de transport. Astfel, fondurile UE vor continua să se concentreze pe optimizarea conectivității atât pe plan intern, cât și internațional, precum și pe dezvoltarea unui transport durabil. Sunt necesare investiții majore pentru continuarea dezvoltării rețelelor TEN-T, inclusiv pentru îmbunătățirea legăturilor la acestea, pentru creșterea mobilității naționale, regionale și transfrontaliere. Creșterea numărului de pasageri, optimizarea traficului, siguranța pasagerilor și a mărfurilor și calitatea în ansamblu a serviciului oferit vor fi urmărite la nivel de proiect. Infrastructura secundară și terțiară de transport rutier, variantele ocolitoare în regim de drum județean sau descărcările de pe autostradă sunt investiții la nivel regional care vor ajuta la reducerea blocajelor și a timpilor de călătorie, și la creșterea competitivității regiunilor. L. SĂNĂTATE (2,4 miliarde de Euro) Investițiile în sănătate au impact multisectorial, generând efecte benefice la nivel societal și economic. Sectorul de sănătate este, de asemenea, una dintre principalele priorități ale României, cu o finanțare consistentă din fonduri europene având o abordare multifond între investiții în infrastructură și servicii de îngrijire a sănătății, inclusiv e-sănătate, și măsuri de cercetare în domeniul medical. În perioada de programare 2021-2027, se va continua sprijinul investițiilor în spitalele regionale, precum și în infrastructură spitalicească nouă cu impact teritorial major. Ca măsuri de tip F.E.D.R., prioritare vor fi investițiile în îmbunătățirea accesibilității și eficacității asistenței medicale primare şi integrarea cu serviciile de asistență medicală comunitară, a serviciilor oferite în regim ambulatoriu, a rețelei de medicină şcolară, inclusiv cea stomatologică. Importanță va fi acordată și investițiilor în infrastructura publică a: unităților sanitare care furnizează servicii de reabilitare/recuperare, unităților sanitare care furnizează servicii de paliație şi îngrijiri medicale pe termen lung, unităților sanitare de acuți în vederea transformării acestora în unităţi sanitare care furnizează servicii de reabilitare/recuperare, servicii de palpație şi îngrijiri medicale pe termen lung, unităților medico-sociale care furnizează servicii medicale de îngrijire de lungă durată. Având în vedere profilul stării de sănătate în România, un accent important va fi acordat și investițiilor dedicate dezvoltării structurilor integrate de preluare și îngrijire a pacientului critic, inclusiv copii, a structurilor de imagistică medicală, laboratoarelor, îmbunătățirii sistemului național de transfuzii, inclusiv a infrastructurii de testare a sângelui și/sau procesare a plasmei. De asemenea, se va continua sprijinul acordat implementării de programe de screening populațional/tratament precoce în domeniile care generează principalele mortalități, dar si al implementării unor măsuri de diagnosticare precoce și/sau tratament antenatal/neonatal/ postnatal, a creșterii capacității de îngrijire medicală a pacientului critic prenatal/neonatal/ post- neonatal sau implementării de măsuri de sprijin destinate recuperării copiilor cu tulburări de spectru autist. Abordările inovative în cercetarea din domeniul medical, vizează în mod special dezvoltarea unor operațiuni de importanță strategică, temele de interes național microbiologie, genetică și tratarea cancerului, precum și digitalizarea sistemului medical, prin implementarea unor soluții integrate, moderne, la nivel național, urmând a reprezenta priorități ale României care vor fi sprijinite, de asemenea, din fondurile europene alocate acestui domeniu. Adaptarea sistemului medical în ansamblu la gestionarea unor crize de sănătate publică va fi un punct esențial al viitoarelor investiții în sănătate, alături de asigurarea unei resurse umane pregătite să gestioneze astfel de situații. M. EDUCAȚIE (2,425 miliarde de Euro) Un sistem de educație și formare profesională adecvat furnizează acele competențe și aptitudini solicitate pe o piață a muncii dinamică. Investițiile în infrastructură (creșe, grădinițe, școli primare și gimnaziale, licee, școli profesionale, universități) - construcții, extinderi, modernizări și alte investiții de capital, vor fi completate de intervenții în scăderea părăsirii timpurii a școlii, prin măsuri de acompaniament adaptate nevoilor copiilor/ studenților, precum și creșterea accesului la educație, în special a copiilor/studenților proveniți din grupuri dezavantajate, la un sistem de educație de calitate. Pentru a răspunde în mod coerent dinamicii pieței muncii, se va urmări adaptarea ofertei de educație și formare profesională la provocările curente inclusiv în ceea ce privește digitalizarea, cu accent pe competențele cadrelor didactice și furnizarea suportului necesar pentru dezvoltarea și evaluarea competențelor-cheie ale elevilor (în mod particular a competențelor digitale și antreprenoriale), inclusiv prin utilizarea resurselor educaționale deschise. În dezvoltarea proiectelor se va avea în vedere asigurarea accesului la educație, prin asigurarea resurselor materiale adecvate și a serviciilor de suport socio-educațional, inclusiv în comunitățile marginalizate. Creșterea accesibilității, atractivității și calității învățământului profesional și tehnic și relația cu dinamica pieței muncii reprezintă o prioritate, iar măsurile vizează încurajarea parteneriatelor cu operatorii economici, asigurarea calității programelor de pregătire practică ale elevilor, asigurarea standardelor de dotare a „atelierelor școală”, cu mijloace didactice și echipamente, în concordanță cu nevoile competențelor solicitate de piața muncii. Participarea la educație de la cele mai fragede vârste și prevenirea abandonului școlar în special pentru grupurile dezavantajate vor fi abordate prin asigurarea unor programe moderne și dotări adecvate la nivelul unităților antepreșcolare și preșcolare, înființarea/extinderea serviciilor complementare pentru copii, programe de informare, consiliere și educație parentală, extinderea programelor after-school și de educație remedială, consiliere, activități recreaționale, formarea profesorilor și adaptarea metodelor de predare la nevoile copiilor, servicii suport pentru prevenirea părăsirii timpurii a școlii. N. OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ (1,575 miliarde de Euro) Pe termen scurt, obiectivul major este de a asigura locuri de muncă, în strânsă legătură cu repornirea activităților economice. Reformele pe piața muncii trebuie puse în acord cu noua dinamică a pieței muncii. În acest context, o atenție deosebită se va acorda măsurilor care vizează adaptabilitatea lucrătorilor și a întreprinderilor (facilitarea procesului de outplacement, participarea la programe de formare, sprijin pentru îmbunătățirea activității de management al resurselor umane în companii, sprijinirea unor forme flexibile de ocupare, crearea unui mediu de muncă sigur și sănătos pentru lucrători și prietenos pentru vârstnici). Dincolo de aceste intervenții, vor fi continuate măsurile de integrare pe piața muncii prin pachete de măsuri personalizate și adecvate nevoilor individuale, intervenții integrate în zonele cu deficit de forță de muncă calificată și migrație sezonieră, susținerea mobilității pe piața muncii și a tranzițiilor profesionale și încurajarea participă- rii femeilor pe piața muncii. Ocuparea tinerilor va constitui un obiectiv major pe piața muncii, în acord cu potențialul economic al acestora. Totodată, categoria tinerilor NEET va continua să beneficieze de sprijin prin noi instrumente de identificare și co-interesare și prin furnizarea unor pachete integrate de măsuri de activare, inclusiv prin integrarea în programe de muncă flexibile sau programe de voluntariat. Antreprenoriatul va reprezenta un sector-cheie, fiind vizată valorificarea oportunităților de afaceri locale/sociale sau în diverse sectoare de activitate prin programe de sprijin antreprenorial - săptămâna antreprenoriatului, formare competențe antreprenoriale, tutorat/mentorat etc, sprijin financiar pentru inițierea de noi afaceri (scheme start-up orientate pe grupuri cu potențial și nevoi specifice în contextul actual: ex. Diaspora, Rural, Restart), asistență și consultanță în afaceri post-înfi- ințare, măsuri de acces la instrumente pentru digitalizarea activității. De asemenea, vor fi sprijinite diverse instrumente care să contribuie la creșterea potențialului economiei sociale, inclusiv granturi pentru înființarea /dezvoltarea/scalarea/extinderea întreprinderilor sociale și a întreprinderilor sociale de inserție, sau programe de pregătire a managerilor. Se va urmări de asemenea modernizarea și îmbunătățirea funcționării dialogului social pentru piața muncii prin încurajarea parteneriatelor pentru ocupare și formare, dar și prin pachete de sprijin pentru creșterea capacității partenerilor sociali de a contribui la dezvoltarea și implementarea politicilor de ocupare. O. INFRASTRUCTURĂ ȘI SERVICII SOCIALE (3 miliarde de Euro) Cerere de infrastructură și servicii sociale adaptate la schimbările semnificative la nivel demografic. România continuă să se afle printre țările cu ponderi mari ale populației aflate în situație de sărăcie. Cu ajutorul fondurilor europene, vor fi continuate intervențiile în infrastructură socială și mai ales servicii prin care vor fi sprijinite grupurile specifice aflate în situații de vulnerabilitate ridicată, respectiv în risc de sărăcie și/sau excluziune socială, precum: copiii și tinerii, vârstnicii, persoanele cu dizabilități, persoanele fără adăpost, locuitorii din mediul rural, familiile monoparentale, migranții, victimele abuzurilor, etc. Astfel, în vederea creșterii capacității sistemului național de asistență socială de a răspunde la nevoile populației vulnerabile, vor fi dezvoltate capacitățile furnizorilor de servicii sociale publici și privați, precum și ale autorităților locale de a răspunde nevoilor comunităților. Dezvoltarea serviciilor sociale oferite grupurilor vulnerabile va fi sprijinită prin investiții în infrastructura dedicată acestor categorii de persoane, precum și prin asigurarea furnizării lor către beneficiari. Pentru sprijinirea comunităților defavorizate se vor acorda ajutoare materiale (vouchere pentru alimente și/sau masă caldă, obiecte igienă, pachete copii, etc.). P. DEZVOLTARE URBANĂ (2,85 miliarde de Euro) Zonele urbane sunt motoarele economiei, dar și catalizatori ai creativității și ai inovării. Chiar dacă nu toate orașele din România sunt hub-uri dinamice, mare parte au cunoscut o dezvoltare accelerată în ultimii ani. Fiecare oraș, mare, mijlociu sau mic are șansa sa la dezvoltare cu ajutorul fondurilor europene. Prioritățile naționale pentru dezvoltarea urbană aferente perioadei 2021-2027 se grupează în jurul a trei piloni principali: conectivitate - rețele digitale, mobilitate urbană; atractivitate - locuire, spații publice, acces la servicii de calitate, infrastructură verde; competitivitate – mediu de afaceri dinamic, locuri de muncă, educație și competențe, tehnologie. Acestora li se adaugă dimensiunea identității locale și consolidarea comunității oportunități egale, valorizarea patrimoniului, valorificarea oportunităților turistice. R. TURISM (150 milioane de Euro) România deţine un mix bogat de obiective turistice naturale şi antropice unice, pregătite să fie valorificate. Prin investiții în infrastructuri turistice și de agrement, prin îmbunătățirea serviciilor și facilităților destinate vizitatorilor, asociate unor obiective turistice, prin formularea unei oferte agregate și personalizate, prin valorificarea unor nișe identificate la nivel regional, România va putea transforma turismul într-un sector cu o contribuție semnificativă în PIB. Potențialul turistic și de agrement va fi reflectat în strategiile de dezvoltare teritorială integrate, pentru a asigura o dezvoltare armonioasă a zonelor cu potențial turistic. S. CULTURĂ ȘI PATRIMONIU (480 milioane de Euro) Cultura contribuie la afirmarea identității naționale și a specificității locale și regionale. Strategiile de dezvoltare teritorială integrată vor urmări valorificarea potențialul patrimoniului și culturii asigurând astfel un ansamblu coerent de intervenții cu potențial de creștere. Cu ajutorul fondurilor europene, dincolo de intervențiile din domeniul infrastructurii culturale și a obiectivelor de patri- moniu, va fi valorificat potențialul industriilor culturale și creative contribuind la dezvoltarea economică prin crearea de locuri de muncă și promovarea valorilor și identităților culturale. Deținerea de către România, prin municipiul Timișoara, a titlului de Capitală Europeană a Culturii în anul 2023 reprezintă o oportunitate pentru întreg sectorul cultural din România. T. SPRIJINIREA TERITORIILOR ÎN TRANZIȚIE (1,946 miliarde de Euro) Trecerea către o economie neutră din punct de vedere climatic are loc în mod echitabil, respectându-se principiul „nimeni nu este lăsat în urmă”. Prin intermediul Pilonului 1 Fondul pentru Tranziție Justă, în România vor fi finanțate măsuri care urmăresc: creșterea și diversificarea economică, ocuparea forței de muncă prin recalificare sau reconversie profesională, decontaminarea siturilor poluate și economie circulară, energie curată prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, eficiență energetică și energie din surse regenerabile, precum și digitalizare. Din perspectiva finalizării/negocierii documentelor de programare, următoarele măsuri subsecvente sunt prioritare: susținerea intereselor României în negocierea regulamentelor aferente Cadrului Financiar Multianual; DEBIROCRATIZAREA ȘI SIMPLIFICAREA