mobilitate urbană, re urbană și valorifica patrimoniului loca

mobilitate urbană, re urbană și valorifica patrimoniului loca natural și cultural: căi de acces, conexiune la utilități edilitare (apă, canalizare, combustibil de tranziție, curent electric), locuri de parcare și alte investiții necesare în creșterea gradului de accesibilitate pentru valorificarea patrimoniului; investiții în valorificarea patrimoniului natural și cultural: resurse specifice spațiului geografic local, cetăți antice (dacice/ romane), medievale, castele, conace, case memoriale, monumente și clădiri istorice. P entru domeniul sănătate, sunt avute în vedere investiții în 10 unități sanitare noi, inclusiv extinderi ale spitalelor existente; investiții în infrastructura medicală oncologică: București, Cluj, Iași, Timișoara și secțiile de oncologie din municipiile reședință de județ; investiții în institutele de boli cardio-vasculare și în secțiile cardio-vasculare din municipiile reședință de județ. P entru domeniul educație, sunt avute în vedere: investiții în campusuri școlare pentru învățământul profesional și tehnic, inclusiv laboratoare/ateliere școlare; investiții în colegii naționale de educație centenare; investiții în modernizarea universităților publice de stat. 3. Pilonul Competitivitate economică și reziliență include domenii-cheie precum: mediul de afaceri/ecosistemele antreprenoriale, cercetare-inovare, digitalizarea serviciilor publice educaționale și sanitare, securitate cibernetică și capa- citatea de reziliență pe timp de criză în domeniul sanitar și alimentar – 4,9 miliarde de Euro: P entru mediul de afaceri, sunt avute în vedere următoarele tipuri de intervenții: sprijinirea dezvoltării ecosistemelor antreprenoriale și industriale, dezvoltate în parteneriat cu autorități publice locale întreprinderi mici și mijlocii (tehnopoluri, parcuri industriale și tehnologice, parcuri de specializare inteligentă și alte conglomerate ale structurilor de afaceri hub/cluster); sprijinirea activităților de producție și servicii destinate IMM-urilor pentru ameliorarea stării economice în perioada post-criză (inclusiv relocări ale activităților, retehnologizări, digitalizare, automatizări industriale, robotizări ale proceselor de producție); sprijinirea activităților economice la nivelul IMM-urilor pentru valorificarea patrimoniului natural, baze de tratament, infrastructuri de agrement: parcuri tematice, aqua-parcuri, parcuri de agrement; sprijinirea activităților economice la nivelul IMM-urilor din domeniul agro-alimentar (colectare, depozitare, sortare, procesare, ambalare, etichetare, distribuție) pentru creșterea capacității de reziliență în situații de criză alimentară; sprijinirea activităților economice la nivelul IMM-urilor din domeniul construcțiilor; retehnologizări, automatizări industriale, robotizări ale proceselor de producție care angrenează un minim de 5% din forța de muncă activă la nivelul localităților unde își desfășoară activitatea. P entru domeniul cercetare și inovare sunt avute în vedere investiții în infrastructură și echipamente de cercetare pentru institutele naționale de cercetare-dezvoltare din domeniul tehnic/inginerie; investiții în infrastructură și echipamente de cercetare pentru institutele naționale de cercetare-dezvoltare din domeniul agro-alimentar; investiții în infrastructură și echipamente pentru transferul tehnologic de la nivelul INCD-urilor și mediului de afaceri. P entru domeniul digitalizare sunt avute în vedere investiții în echipamente/dispozitive electronice necesare activităților didactice (inclusiv infrastructura de racord la internet), software și dotări specifice desfășurării activităților în mediul on-line; investiții în echipamente/ dispozitive electronice necesare activităților de telemedicină (inclusiv infrastructura de racord la internet), software și dotări specifice desfășurării activităților în mediul on-line; digitalizarea sistemului de colectare a creanțelor bugetare; digitalizarea sistemului judiciar; securitatea cibernetică și interoperabilitatea bazelor de date. Pentru creșterea capacitații de reziliență pe timp de criză în domeniul sanitar și alimentar, sunt avute în vedere investiții în depozitele regionale de echipamente medicale pentru situații de urgență și in- vestiții în depozite regionale de cereale și produse alimentare. Cu privire la P.N.R.R., următoarele măsuri subsecvente sunt prioritare: susținerea intereselor României în negocierea regulamentelor aferente Mecanismului de Redresare și Reziliență; consultarea publică cu reprezentanții administrației publice, mediului de afaceri, mediului academic și societății civile a P.N.R.R.; finalizarea și negocierea P.N.R.R. cu Comisia Europeană; o peraționalizarea mecanismului instituțional și financiar pentru P.N.R.R.; identificarea la nivelul domeniilor strategice ale P.N.R.R. de proiecte mature la nivelul întregii alocări financiare disponibile pentru România; corelarea criteriilor de eligibilitate și a timpului de implementare pentru proiectele finanțate prin P.N.R.R., cu cele din programele operaționale și naționale; contractarea celor 30,5 miliarde de Euro până la 31 decembrie 2023; asigurarea unui flux de numerar (cashflow) pentru implementarea proiectelor; activarea și valorificarea experienței și expertizei din structurile parteneriale naționale și regionale în programare și implementare. IV. Implementarea Acordului de Parteneriat și a Programelor Operaționale Ministerul Fondurilor Europene asigură coordonarea elaborării documentelor de programare privind investițiile naționale sprijinite prin fonduri europene în cadrul Politicii de Coeziune 2021-2027, în cadrul căreia România are alocate fonduri europene în valoare de 26,8 miliarde de euro. Pornind de la capitalizarea lecțiilor învățate în două perioade de programare, la propunerea Ministerului Fondurilor Europene, Guvernul României a aprobat sprijinirea investițiilor din fonduri europene în perioada 2021-2027 în cadrul următoarelor 16 Programe Operaționale: D ezvoltare Durabilă, Transport, Creştere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare, Incluziune și Demnitate Socială, S ănătate, E ducație și Ocupare, A sistență Tehnică, T ranziția Justă, 8 Programe Operaționale Regionale. Ritmul pregătirii și negocierii documentelor de programare trebuie menținut, astfel încât să fie agreată și aprobată baza stra- tegică ce asigură utilizarea eficientă la nivel național a fondurilor externe nerambursabile specifice politicii de coeziune pentru perioada de programare financiară 2021-2027 și să fie asigurat impactul pozitiv al acestora asupra dezvoltării la nivel național, regional și local. Prin aceste programe operaționale, se va urmări sprijinirea următoarelor domenii-cheie, prin folosirea tuturor resurselor puse la dispoziția României: A. CERCETARE ȘI INOVARE/SPECIALIZARE INTELIGENTĂ (1,32 miliarde de Euro) Crearea în România a unui ecosistem care stimulează competitivitatea societății în contextul schimbărilor tehnologice. România își propune să aloce fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii de cercetare-dezvoltare, pentru consolidarea parteneriatelor între mediul academic și de cercetare și industrie, precum și pentru creșterea participării românești în proiecte europene și internaționale. Totodată, ne propunem dezvoltarea unor mecanisme suport pentru facilitarea participării entităților CDI din România la rețele, consorții în vederea realizării de proiecte europene/internaționale în special în domeniile de mare viitor. Astfel, sunt avute în vedere intervenții la nivelul dezvoltării facilităților pentru cercetare și creșterea utilizării acestora, în domenii relevante, conectate cu piața și cu impact economic direct. Abordările inovative în cercetare pe teme de interes național, în domenii precum tehnologii avansate și resurse naturale, pot fi implementate prin dezvoltarea unor proiecte strategice. Vor fi susținute întreprinderile inovatoare și creative, spin-off-urile și start-up-urile prin proiecte care vizează domeniile de specializare inteligentă, dedicate promovării cercetării aplicate și dezvoltării experimentale, precum și prin inițiative de îmbunătățire a capacității de inovare în întreprinderi. O componentă esențială a acestor acțiuni va consta în concentrarea eforturilor asupra proceselor în zona transferului tehnologic vizând, printre altele, adaptarea la schimbările climatice, reducerea emisiilor și economia circulară. Datorită expertizei deținute, instituțiile de învățământ superior vor juca un rol important în dezvoltarea facilităților pentru cercetare, formare și educație, urmând a servi ca pepinieră de tineri cercetători, antreprenori și inovatori, și vor contribui la dezvoltarea proiectelor de cercetare la nivel regional și național. Clusterele, entitățile de transfer tehnologic, agențiile pentru inovare sunt doar câteva exemple de organisme suport care reunesc actorii din toate sectoarele, contribuind astfel la crearea unui mediu favorabil dezvoltării de soluții, idei și capacității de inovare în România. B. DIGITALIZARE (1,65 miliarde de Euro) Accesul și utilizarea tehnologiilor digitale creează noi oportunități de dezvoltare. România digitală presupune automatizarea proceselor, însemnând procese simplificate, sigure, clare, și precise, ușor de accesat. Banii europeni urmăresc finanțarea infrastructurilor critice necesare asigurării unor servicii publice esențiale și digitalizării principalelor evenimente din viața cetățenilor și mediului de afaceri. Pot fi propuse și implementate proiecte care vizează procesul de luare a deciziilor în administrație sau dezvoltarea digitală a întreprinderilor bazată pe sisteme și soluții complexe, inclusiv măsuri de securitate a sistemelor de informații și răspuns adecvat la amenințările cibernetice în creștere. C. SPRIJINIREA ÎNTREPRINDERILOR ȘI A MEDIULUI DE AFACERI (2 miliarde de Euro) Întreprinderile sunt motoarele creșterii economice și creării de locuri de muncă. Accesul la finanțare și crearea condițiilor pentru funcționarea mai flexibilă a sectorului întreprinderilor pe piață, diseminarea de noi modele de afaceri și extinderea capacităților de producție, dezvoltarea antreprenoriatului și stimularea apariției de noi întreprinderi, sunt măsurile propuse mediului de afaceri menite să sprijine creșterea competitivității economice. Prin granturi, instrumente financiare sau o combinație între aceste două tipuri de finanțare vor fi susținute acțiuni la nivelul întreprinderilor pentru înființarea și dezvoltarea acestora. De asemenea, creșterea activității internaționale și accederea pe noi piețe a întreprinderilor românești va fi susținută prin încurajarea participării în consorții și parteneriate europene, precum și prin inițiative care vizează identificarea potențialilor parteneri comerciali, pregătirea ofertelor și negocierea contractelor, dezvoltarea de brand-uri, misiuni economice, evenimente între companii. Infrastructurile de suport pentru afaceri, de tipul incubatoare, acceleratoare, hub-uri, parcuri științifice și tehnologice, spațiile de co-working, dincolo de investițiile în infrastructură, trebuie să propună servicii noi, mai avansate și să faciliteze interacțiunea între întreprinderi, dar și conectarea acestora la noutățile/tendințele în domeniul lor de interes. D. APĂ ȘI APĂ UZATĂ (2,537 miliarde de Euro) Infrastructura de apă și apă uzată reprezintă una dintre cerințele primare pentru asigurarea adecvată a calității vieții. Pentru perioada 2021-2027, investițiile care vizează sectorul apă/apă uzată vor fi realizate conform Master Planurilor Județene urmând a continua politica de regionalizare în sector, demarată în perioadele anterioare de programare. Astfel, se are în vedere finalizarea implementării proiectelor începute în perioada 2014-2020, precum și dezvoltarea de noi proiecte prin care se va urmări conformarea cu prevederile directivelor în ceea ce privește colectarea și epurarea apelor uzate. Prin investițiile ce se vor realiza va fi posibilă creșterea gradului de acces la apă, asigurarea calității apei, inclusiv monitorizarea acesteia, precum și colectarea şi epurarea încărcării organice biodegradabile, inclusiv soluții pentru un management adecvat pentru tratarea nămolurilor rezultat în cadrul procesului de epurare a apelor uzate. Totodată va fi crescută capacitatea instituțională a actorilor din sector. E. ECONOMIA CIRCULARĂ (230 milioane de Euro) Politica națională în domeniul economiei circulare urmărește reducerea consumului de resurse și punerea în practică a ierarhiei deșeurilor. Investițiile în domeniul deșeurilor vor avea la bază Planul Național pentru Gestionarea Deșeurilor, planurile județene și planul muni- cipiului București pentru gestionarea deșeurilor. Acestea vor viza în primul rând prevenirea sau reducerea cantităților de deșeuri generate, reutilizarea și valorificarea deșeurilor prin reciclare sau alte operațiuni, precum și sistarea activității și reabilitarea depozitelor neconforme, astfel încât valoarea produselor, a materialelor și a resurselor să fie menținută în economie cât mai mult timp posibil. Prioritară va fi extinderea sistemelor de colectare separată, astfel încât să se asigure reciclarea deșeurilor municipale, respectiv pregătirea pentru reutilizare și reciclarea a 65% din masa deșeurilor municipale până în anul 2035. De asemenea, proiectele promovate vor viza adaptarea sistemelor integrate de management al deșeurilor, precum și creșterea capacității actorilor din sector pentru asigurarea unui management durabil al deșeurilor. F. PREVENIREA ȘI GESTIONAREA RISCURILOR (390 milioane de Euro) Sprijinirea eforturilor de prevenire a riscurilor în vederea adaptării la efectele prezente și viitoare ale schimbărilor climatice. Conform evaluării riscului de dezastre la nivel național, s-au identificat nevoile de investiții prioritare pentru a promova un răspuns flexibil în materie de schimbări climatice, prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență și de criză, inclusiv a impactului riscurilor naturale și antropice. Astfel inundațiile și seceta sunt unele dintre cele mai importante riscuri din cele 10 tipuri de

1. 0Original