PRIORITĂȚI PE TERMEN MEDIU 2021-2024:

PRIORITĂȚI PE TERMEN MEDIU 2021-2024: Creșterea ritmului anual de absorbție a fondurilor europene în perioada 2021- 2023, aferente exercițiului financiar 2014- 2020; Pregătirea și dezvoltarea unui portofoliu de proiecte mature pentru demararea cu celeritate a implementării în perioada 2021-2027; O peraționalizarea Mecanismului de Redresare și Reziliență și crearea cadrului instituțional și financiar de implementare a proiectelor care sunt parte din Planul Național de Relansare și Reziliență; Implementarea Acordului de Parteneriat și a Programelor Operaționale; Descentralizarea și orientarea spre beneficiari și rezultate cu impact economic, de mediu, social; Debirocratizarea și simplificarea mecanismului de finanțare/implementare, inclusiv corelarea legislației naționale, în vederea fluidizării procesului și creșterii atractivității, dar și a eficienței fondurilor europene; Creșterea capacității instituționale și profesionalizarea resurselor umane care sunt implicate în implementarea activităților aferente fondurilor europene, atât la nivel de instituții ale statului, cât și la nivel de beneficiari; Asigurarea unei sinergii între acțiunile finanțate din programe comunitare și programele cu resurse naționale. Înființarea Societății de Administrare a Instrumentelor Financiare din fonduri externe nerambursabile și crearea cadrului legal pentru mecanismele de funcționare ale acesteia prin instrumente de tip private equity și/sau a de tip Fund of Funds pentru a asigura imple- mentarea instrumentelor financiare cu finanțare din fonduri externe nerambursabile și în completare din alte surse; Elaborarea, aprobarea și implementarea Strategiei Naționale de Inovare în parteneriat cu structurile de dezvoltare regională precum și înființarea la nivel național/regional de structuri specifice inovării în cadrul ministerului de resort pentru a facilita accesul mediului antreprenorial la inovare. Facilitarea accesului la finanțare a întreprinderilor inovative și IMM-urilor cu risc ridicat rezultat din investiții inovative prin reglementarea cadrului legal de acces la finanțare din fonduri externe nerambursabile, finanțare bancară, instrumente financiare inovative și/sau subscripții publice pentru implementarea de proiecte de investiții. I. Creșterea ritmului anual de absorbție a fondurilor europene în perioada 2021- 2023, aferente exercițiului financiar 2014-2020. Pentru perioada 2014-2020, România are la dispoziție peste 43 miliarde de Euro, conform Cadrului Financiar Multianual 2014-2020, din care alocarea pentru Fondurile Europene Structurale și de Investiții (F.E.S.I.) este de aproximativ 31 miliarde Euro. În ceea ce privește programele operaționale finanțate prin Politica de Coeziune (PO Infrastructură Mare, PO Competitivitate, PO Regional, PO Capacitate Administrativă, PO Asistență Tehnică și PO Capital Uman) și prin FEAD (PO Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate), numărul contractelor de finanțare semnate cu beneficiarii este de aproximativ 9.300 totalizând cca. 34 miliarde de Euro, din care aproximativ 28 miliarde de Euro reprezintă contribuția U.E. (124% din alocarea UE a PO). La nivelul lunii octombrie 2020, sumele totale primite de la Comisia Europeană (CE), reprezentând prefinanțări și rambursări, aferente programelor finanțate din FESI și FEAD, se situează la aprox. 13,568 miliarde de Euro, ceea ce înseamnă aproximativ 44% din alocarea U.E., cu 2,98 miliarde Euro mai mult față de anul 2019. În plus, s-au rambursat de către C.E. aproximativ 8,8 miliarde de Euro pentru plăți directe în agricultură. În perioada 2021-2023, eforturile se vor concentra pe implementarea cu succes a proiectelor deja admise la finanțare, prin sprijinirea beneficiarilor pe tot parcursul derulării investițiilor. Astfel, se va urmări atingerea țintei de absorbție de 100% la sfârșitul perioadei de programare. În acest context, România trebuie să mai primească de la C.E. aproximativ 17,4 miliarde de Euro pentru programele finanțate din F.E.S.I. și F.E.A.D. și aproximativ 2,6 miliarde de Euro pentru plăți directe în agricultură. Următoarele măsuri subsecvente sunt prioritare: menținerea unei rate anuale de absorbție care să conducă către o absorbție de 100% la sfârșitul anului 2023; valorificarea elementelor de flexibilitate puse la dispoziție de Comisia Europeană; utilizarea resurselor din REACT-EU pentru acoperirea nevoilor de finanțare ale domeniilor sănătate, creșterea competitivității IMM-urilor, digitalizarea educației și măsuri active de ocupare; evitarea riscului de dezangajare prin monitorizarea lunară a stadiului implementării financiare a programelor operaționale; urgentarea lansării ultimelor apeluri de proiecte pentru sumele rămase disponibile; fluidizarea procesului, inclusiv accelerarea ritmului de evaluare și contractare prin îmbunătățirea procedurilor interne de lucru; susținerea capacității de cofinanțare a beneficiarilor privați; monitorizarea constantă a proiectelor cu risc de a nu fi finalizate până la 31.12.2023, pentru identificarea eventualelor întârzieri și luarea de măsuri de remediere și recuperare a întârzierilor; realocări de fonduri între programe și la nivelul axelor prioritare ale unui program; creșterea și optimizarea capacității de implementare a proiectelor deja admise la finanțare, prin sprijinirea beneficiarilor pe tot parcursul derulării investițiilor; a sigurarea fondurilor necesare autorităților de management pentru efectuarea plăților către beneficiari; asigurarea eligibilității cheltuielilor cu plata resurselor umane din administrația publică locală/instituțiile, companiile publice în toate programele operaționale, mai ales în Programul Operațional Regional, în baza unor organigrame și state de funcții predefinite în funcție de complexitatea proiectelor în implementare și a unui buget procentual; asigurarea interconectivității și interoperabilității dintre bazele de date ale instituțiilor statului și sistemul My SMIS pentru simplificarea procesului de depunere a proiectelor și creșterea celerității procedurilor de verificare a proiectelor și beneficiarilor din perioada de evaluare și cea de monitorizare a proiectelor; transparentizarea procedurilor de control ale tuturor instituțiilor statului cu rol în monitorizarea proiectelor cu fonduri comunitare și creșterea importanței exercitării funcției de prevenție în relația autorități de management – beneficiari; în situație de litigiu, administrarea corecțiilor financiare beneficiarilor se va realiza numai după o decizie finală a instanțelor de judecată competente; urgentarea, prin impunerea de termene limită și constrângeri financiare, a lansării procedurilor de achiziții publice prevăzute în planurile de achiziții, mai ales ale celor unde beneficiari sunt instituțiile publice și companiile cu capital public; programarea cu celeritate a cererilor de rambursare finale și autorizarea la plată a acestora; revizuirea cadrului legal, în conformitate cu evoluțiile specifice din domeniu. II. Pregătirea și dezvoltarea unui portofoliu de proiecte mature pentru demararea cu celeritate a implementării în perioada 2021-2027 În perioada 2021-2027, România va primi în total 79,9 miliarde de euro prin cele două mari instrumente agreate de Consiliul European din luna iulie 2020: bugetul multianual pe 7 ani, respectiv Next Generation EU (NGEU). La această sumă se adaugă împrumuturi în valoare de 4 miliarde de Euro în cadrul inițiativei SURE. Întrucât proiectele de infrastructură necesită perioade de timp de aproximativ 1-2 ani pentru pregătirea și elaborarea documentațiilor tehnico-economice, respectiv pentru elaborarea și aprobarea Studiului de Fezabilitate și/sau a Proiectului Tehnic de Execuție și pentru a nu genera întârzieri în implementarea proiectelor de infrastructură indiferent de natura acestora, Guvernul își propune să capitalizeze lecțiile învățate în precedentele două perioade de programare (2007-2013 și 2014-2020) și va schimba paradigma cu privire la pregătirea, elaborarea și aprobarea documentațiilor tehnico-economice pentru proiectele de infrastructură din domenii de importanță strategică pentru România. Având în vedere faptul că eligibilitatea cheltuielilor în perioada de programare 2021-2027 începe cu data de 1 ianuarie 2021, Guvernul, prin OUG nr.88/2020 și OUG nr.155/2020 a alocat aproximativ 3,5 miliarde de Lei pentru a pregăti proiecte care să poată demara încă din primul semestru al anului 2021. Pentru promovarea și dezvoltarea unui portofoliu matur de proiecte, următoarele măsuri subsecvente sunt prioritare: analiza proiectelor nefinanțate în perioada 2014-2020 ca punct de plecare în identificarea portofoliului de proiecte pentru 2021-2027; o peraționalizarea mecanismului de pregătire de proiecte și alimentarea Fondului de Dezvoltare Regională ca instrument financiar de pregătire de proiecte, pentru a putea promova specificitatea locală; susținerea beneficiarilor publici cu proiecte în pregătire, prin utilizarea resurselor de asistență tehnică; implicarea instituțiilor financiare internaționale (BEI, BERD, Banca Mondială, OECD) în dezvoltarea de proiecte; demararea cu 1 ianuarie 2021 a lucrărilor de execuție/achiziție pentru proiectele mature; dezvoltarea unui portofoliu național de proiecte care să genereze impact din exploatarea lor pentru economia națională, pentru regiuni și legăturile dintre acestea, pentru zonele metropolitane, ariile urbane funcționale ale municipiilor reședință de județ, pentru teritorii de importanță strategică etc; pregătirea unui portofoliu național de proiecte de specializare inteligentă în baza strategiilor naționale și regionale specifice, împreună cu un mecanism financiar de sprijin pentru asigurarea co-finanțării și asistenței tehnice pentru pregătirea documentațiilor tehnico-economice și managementul implementării proiectelor.

1. 0Original