proiect de lege privind Inspecția Muncii, organigramă bazată pe eficiență

proiect de lege privind Inspecția Muncii, organigramă bazată pe eficiență În evaluarea Ministrului Muncii, pe baza analizei făcute în anul 2020, Inspecția Muncii este ineficientă, iar schimbările trebuie să fie de profunzime, dublate de o reorganizare a activității salariaților. Rolul inspectorilor va crește, statutul lor trebuie întărit iar acest lucru se poate face doar în condițiile recâștigării încrederii în instituție. Prea multe sesizări ale angajaților nu sunt luate în seamă, instituția pare ruptă de problemele salariaților, actele de control sunt subiect de presă, lăsând să se înțeleagă că între inspecția muncii și anumiți angajatori sunt relații de colaborare care impietează asupra celerității rezultatelor acțiunilor de control. Mediul de afaceri are nevoie și de sprijin în înțelegerea legislației respectiv a obligațiilor iar IM nu joacă acum acest rol necesar pentru a nu bloca, ci a permite funcționarea corespunzătoare a mediului privat. Problemele de management sunt evidente și la nivelul acestei instituții, așa cum sunt și la alte instituții din subordinea/coordonarea Ministerului Muncii și Protecției Sociale. Conducerea este acum asigurată de oameni care cunosc domeniul, dar nu au abilități de management, repartizarea după planificarea acțiunilor de control nu este făcută eficient și nu există o practică a evaluării eficienței activităților de control. Deși existau oportunități în cadrul exercițiului financiar actual, Inspecția Muncii nu a fost interesată să depună fișe de proiect pentru îmbunătățirea platformei Revisal, ale cărei funcționalități tehnice sunt depășite. Investițiile, cu costuri reduse, vor constitui prioritatea următorului mandat pentru că, în lipsa acestora, datele înregistrate de către angajatori în platformă nu pot fi, din păcate, valorificate corespunzător pentru fundamentarea politicilor publice. Guvernul va urmări permanent îmbunătățirea dialogului cu partenerii sociali, în procesul de elaborare a politicilor publice în domeniul ocupării forței de muncă, a asistenței sociale și a asigurărilor sociale. Obiective: Va fi implementat un mecanism obiectiv de stabilire a salariului minim brut pe țară garantat în plată. Va fi profesionalizată activitatea Inspecției Muncii. Principalele măsuri: Elaborarea unui proiect de lege privind organizarea și funcționarea Inspecției Muncii, corelat cu standardele de lucru ale instituțiilor similare din UE; Elaborarea unei Organigrame axate pe eficiență; Elaborarea de proceduri de lucru care să pună accent pe sesizările cetățenilor; S prijinirea Ministerului Finanțelor Publice (prin analizarea facilităților fiscale oportune) și a autorităților locale din marile aglomerări urbane pentru amenajarea de creșe în incinta clădirilor de birouri, ca o măsură activă de stimulare a reîntoarcerii la serviciu înainte de expirarea perioadei de 2 ani, și implicit, de creștere a natalității; S prijinirea Ministerului Finanțelor Publice în aplicarea unor măsuri de deductibilitate pentru familiile cu mai mulți copii, ca măsură activă de încurajare a creșterii natalității; această măsură trebuie corelată cu o activă implicare a autorităților locale în dezvoltarea infrastructurii necesare pentru îngrijirea copiilor, astfel încât părinții să fie încurajați să revină la muncă; Colaborarea cu Ministerul Finanțelor Publice pentru a analiza oportunitatea și forma revizuirii actualului nivel de impozitare a muncii în România. O asemenea măsură va contribui la reducerea fenomenului muncii la negru; Digitalizarea relațiilor de muncă, în sensul utilizării semnăturii electronice în toate documentele necesare desfășurării acestora și simplificarea meca- nismelor de desfășurarea a telemuncii (inclusiv în ce privește sănătatea și securitatea în muncă); Elaborarea unui proiect de lege cu privire la principiile de stabilire a salariului minim brut pe țară garantat în plată, luând în calcul: productivitatea muncii, indicele inflației și un coeficient de corecție în funcție de dinamica creșterii economice, negociat cu partenerii sociali; C reșterea capacității partenerilor sociali pentru angajarea activă și eficientă în desfășurarea negocierilor colective; Înregistrarea tuturor salariaților din România (indiferent de forma contractuală) într-un sistem unic de evidență (REFORMA); Demararea unei ample evaluări obiective asupra criteriilor care stau la baza salarizării în sistemul public, ca o condiție esențială a îmbunătățirii cadrului legislativ (Legea nr.153/2017). În acest sens, criterii precum complexitatea muncii trebuie evaluate, în mod obiectiv, pentru necesare corelări între muncă și nivelul de salarizare din sistemul public. De asemenea, este nevoie de o evaluare a justeței cu care coordonarea de proiecte cu fonduri externe nerambursabile în administrația publică se reflectă în salarizarea întregului personal implicat direct sau indirect în desfășurarea activităților, respectiv în îndeplinirea sarcinilor uzuale de serviciu pentru care funcționarii sunt remunerați din fonduri naționale. Asistență socială îndreptată către nevoile reale ale beneficiarilor. Asigurarea egalității de șanse Peste 830.000 de persoane cu dizabilități și aproximativ 70.000 de copii cu nevoi speciale vor beneficia de servicii adaptate nevoilor lor și familiilor în comunitățile în care trăiesc. Serviciile de tip respiro au fost identificate ca fiind o nevoie fundamentală, având un impact pozitiv asupra calității vieții familiilor persoanelor cu dizabilități și un rol semnificativ în prevenirea instituționalizării. Aproape 18.000 de persoane cu dizabilități instituționalizate în centre de dimensiuni mari sau medii vor beneficia de o regândire a mecanismului de dezinstituționalizare, orientat pe alternative de viață independentă sau semi-independentă în comunitățile urbane și suburbane, pentru a evita perpetuarea izolării și lipsa de servicii la care au fost condamnați în ultimele decenii. Dezinstituționalizarea persoanelor cu dizabilități va urmări incluziunea socială a acestora și dezvoltarea abilităților de viață independentă în comunitate, acolo unde există servicii și re surse, de opotrivă publice și private. 49.765 de copii din sis- temul de protecție au dreptul la un cămin și la o familie, capabilă să le ofere securitate și îngrijire. Pentru aceștia va fi asigurat un viitor optim, bazat pe alternative de îngrijire și un proces de adopție ce urmărește interesul superior al fiecărui copil. Timpul petrecut în sistemul de protecție va fi redus substanțial. De asemenea, tinerii care părăsesc sistemul de protecție vor fi însoțiți de măsuri de sprijin și de încurajare a abilităților de viață independentă. Nevoile persoanelor vulnerabile vor fi abordate coordonat și intersectorial cu măsuri țintite, fie că vorbim de accesibilizarea mediului fizic și informațional pentru persoanele cu dizabilități, de întărirea capacității de intervenție integrată în cazurile de violență domestică sau de nevoile specifice ale clientului vulnerabil din sistemul energetic. Vor fi asigurate servicii competitive care abordează integrat nevoile familiilor în dificultate și ale categoriilor sociale vulnerabile, beneficiari care se dezvoltă în cadrul serviciilor furnizate. Sistemul de asistență socială va trece printr-o transformare radicală în care accentul să fie pus pe măsuri de prevenție, precum și pe furnizarea de servicii sociale, comparativ cu sistemul actual axat pe beneficii sociale și intervenție ex post. Principalele măsuri: D ezinstituționalizarea persoanelor cu dizabilități – închiderea centrelor de capacitate mare și asigurarea incluziunii acestora în comunitate; Stabilirea măsurilor de protecție socială pentru clientul vulnerabil din sistemul energetic; Implementarea etapelor de creștere a alocațiilor pentru copii, așa cum au fost stabilite la nivel legislativ în anul 2020 (20% la 1 ianuarie 2021, 20% la 1 iulie 2021, 20% la 1 ianuarie 2022, 20% la 1 iulie 2022); Stabilirea unui mecanism obiectiv de creștere anuală a alocațiilor pentru copii; Stabilirea unui mecanism obiectiv de creștere anuală a indicelui social de referință; Monitorizarea procesului de adopție și a managementului de caz, în urma modificărilor de procedură de adopție internă inițiate de ANDPDCA; Colaborarea cu Ministerul Educației și Cercetării și cu Ministerul Sănătății, în vederea furnizării de servicii și beneficii integrate; Dezvoltarea unui sistem integrat de management al informațiilor din domeniul asistenței și beneficiilor sociale; Î mbunătățirea procedurilor de realizare a inspecției sociale; Întărirea capacității de intervenție integrată în cazurile de violență domestică, prin formarea tuturor categoriilor persoanelor responsabile; Dezvoltarea de noi servicii la nivelul celor 236 centre pentru victimele violenței domestice, intensificarea colaborării cu autoritățile locale pentru cunoașterea serviciilor la nivelul comunităților și pentru încurajarea apelării la acestea; Colaborarea cu Ministerul Afacerilor Interne, inițiator al măsurilor legislative specifice, pentru implementarea soluțiilor de urmărire a agresorilor și prevenire a violențelor împotriva victimelor (operaționalizarea brățărilor electronice); Spriji nirea Ministerului Afacerilor Interne pentru eficientizarea activității în domeniul dispariției minorilor; Dezvoltarea serviciilor de tip respiro/ centre de zi pentru adulți și copii cu dizabilități; Verificarea aplicării măsurilor de promovare a accesibilizării mediului fizic și informațional pentru persoanele cu dizabilități.

1. 0Original