sistem unic de evidență a personalului din administrația publică și depolitizare

sistem unic de evidență a personalului din administrația publică și depolitizare funcționale (capacitate admnistrativă, funcții indeplinite, rezultate) la nivelul administrației centrale, redefinirea misiunilor și ariilor de acțiune a ministerelor și agențiilor guvernamentale pentru evitarea suprapunerilor și o mai bună coerență a acțiunii guvernamentale. Este necesară analiza funcțională a întregului aparat guvernamental și redefinirea competențelor, atribuțiilor, sarcinilor asumate și a obiectivelor strategice asumate de către ministere și agenții în vederea eficientizării acțiunii guvernamentale și a creșterii impactului politicilor publice asupra calității vieții oamenilor. O structură a administrației centrale simplă și clară. Va fi demarat un proces de clarificare și de stabilire a mandatelor instituțiilor din administrația publică centrală. Se vor evita suprapunerile de compentențe și va fi redus numărul agențiilor din subordinea guvernului. Fexibilizarea managementului instituțiilor publice prin încadrarea clară a instituțiilor guvernamentale pe categorii: Instituții care au funcții cu prerogative de putere publică, organizate la nivel de ministere, autorități, unele agenții guvernametale, consilii județene, primării etc; Instituții axate pe livrarea unor servicii specifice către populație de la nivel guvernamental sau teritorial. Încadrarea corectă a UAT-urilor la nivelul prevăzut de standardele legale și urbanistice aferente nivelului de dezvoltare real. Va fi analizată capacitatea administrativă, fiscal bugetară și a serviciilor furnizate de către unitățile administrativ-teritoriale existente, în special la nivel de orașe și comune. Mai multe studii și datele oficiale arată că majoritatea unităților administrativ-teritoriale, preponderent comune, nu se pot autosusține, nici măcar din punctul de vedere al cheltuielilor de funcționare. Aceasta înseamnă un efort bugetar de realocare a resurselor de la UAT-uri mai performante, însă cu beneficii foarte reduse pentru comunitățile în cauză, în condițiile în care majoritatea alocărilor se îndreaptă spre acoperirea cheltuielilor curente, nu spre investiții. Va fi efectuată o analiză a UAT-urilor care îndeplinesc/sau nu condițiile legale pentru statut de oraș/municipiu – mai multe comune/orașe/municipii nici acum nu îndeplinesc condițiile – cu referire la servicii și infrastructură și la costurile de funcționare și nivelul taxelor și impozitelor locale. Va fi evaluată posibila reorganizare a unităților administrativ teritoriale în funcție de criterii legate de: capacitate fiscal-bugetară; numărul și calitatea serviciilor oferite cetățenilor; calitatea infrastructurii pentru asigurarea serviciilor pentru cetățeni. Reluarea și consolidarea procesului de descentralizare a competențelor către administrația publică locală. Procesul de descentralizare a demarat odată cu eforturile României de accedere în Uniunea Europeană, ca instrument de modernizare și reformă a administrației publice, conform principiului subsidiarității, în ideea de transfer al competențelor către nivelul cel mai apropiat de nevoile cetățenilor și ale mediului privat. Însă, acest proces a fost realizat parțial și într-un mod partizan, dominat de interesele politice de moment. De aceea, pe viitor procesul de descentralizare va continua simultan cu creșterea capacității administrative la nivel local. El trebuie să se fundamenteze pe o analiză reală, bazată pe colectarea și interpretarea datelor și pe un proces amplu de consultare între autoritățile publice relevante. Acesta va avea în vedere două etape majore: Analiza competențelor administrației publice centrale care pot fi transferate către administrația locală, precum și capacitatea administrativă a celei din urmă de a gestiona noile competențe; Corelarea transferului de competențe cu cel a transferului de resurse bugetare. Predictibilitatea, transparența și de-politizarea sistemului de transferuri de la bugetul de stat, astfel încât să se asigure resurse suficiente pentru furnizarea serviciilor publice și sprijinirea dezvoltării economiei locale, indiferent de culoarea politică a administrațiilor locale și a guvernului. O atenție deosebită va fi acordată implementării programelor de finanțare a investițiilor locale de tip PNDL, astfel încât ele să fie transparente, eficiente și coordonate cu programele finanțate din fonduri UE. Îmbunătățirea activității structurilor deconcentrate ale ministerelor și ale altor autorități publice centrale. Instituțiile deconcentrate reprezintă aproape o treime din administrația publică. În prezent, coordonarea acestora se realizează practic partajat de către compartimentele funcționale de resort ale ministerelor în subordinea căror sunt organizate și de către instituția prefectului, ca reprezentant al Guvernului în teritoriu. Din păcate, o analiză retroactivă a activității acestora arată că sunt, de cele mai multe ori, ineficiente, subdezvoltate și folosite politic. Multe dintre aceste structuri deconcentrate au corespondent în administrația publică locală descentralizată din subordinea consiliilor locale, județene și ale primăriilor, de exemplu în sectoare precum tineret și sport, servicii sociale sau de sănătate. De asemenea, se poate observa cum unele spitale aflate în subordinea administrației publice locale funcționează mai eficient și beneficiază de resurse superioară și finanțare mai bună. Guvernul va clarifica pe baza unei evaluări serioase mecanismele de coordonare și management al acestora, care să pună activitățile desfășurate într-o paradigmă bazată pe performanță și eficacitate.

1. 0Original