Politica penală. Crima organizată, traficul de persoane. Corupția

3. Politica penală. Crima organizată, traficul de persoane. Corupția Principalul drept fundamental este dreptul la viață și integritate fizică. Statistici și cazuri dramatice recente au demonstrat că grupările de crimă organizată vizează traficul de persoane într-o manieră agresivă, cu efecte tragice asupra multor familii. Guvernul PNL consideră acest lucru intolerabil și va reacționa metodic, planificat și dur, alocând în acest sens resursele necesare Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. Grupările de crimă organizată, ”clanurile de interlopi”, ”mafiile” de tot felul, de la cele care practică răpirile și traficul de persoane sau de organe la cele economice, de la ”mafia” drogurilor la ”mafia” lemnului sau ”mafia” țigărilor de contrabandă, vor primi din partea Guvernului un răspuns pe măsură, în raport de riscurile semnificative pe care le generează. În ciuda eforturilor depuse, corupția rămâne un fenomen real care afectează cetățenii prin efectele sale atât în sfera instituțiilor publice, cât și în raporturile private, economice. Guvernul României va acționa ferm pentru combaterea corupției, ca parte a efortului integrat al tuturor Guvernelor Statelor Membre UE de combatere a corupției pe întreg teritoriul UE, inclusiv, deci, a corupției transfrontaliere. Politica penală va include principiul prevenției, al recuperării prejudiciilor, al mijloacelor alternative de pedeapsă, al mijloacelor moderne în cazurile de măsuri preventive (brățări electronice), al pedepselor disuasive pentru cazurile de corupție. În acest efort, dimensiunea preventivă din Strategia Națională Anticorupție are un rol esențial, iar Guvernul va concentra acțiunea sa pe aspectul prevenției în instituțiile guvernamentale. În egală măsură, Guvernul PNL va accentua principiul recuperării prejudiciilor, în aplicarea căruia Ministerul Finanțelor, prin instituțiile din subordine, și Ministerul Justiției, prin Agenția Națională de Administrare a Bunurilor provenite din Infracțiuni (ANABI), au un rol cheie, ce ar putea fi extins, în special în privința ANABI. Deja, în aceste direcții, Ministerul Justiției a luat câteva măsuri în intervalul noiembrie 2019 – februarie 2020. Astfel, ministrul Justiției a adresat Procurorului General interimar o Îndrumare, în temeiul art.69 alin.3 din Legea nr.304/2004, pentru ca Ministerul Public să abordeze structurat, planificat, energic şi competent crima organizată, traficul de persoane, de droguri, infracţiunile cu violenţă, infracţiunile la regimul silvic. Ministrul Justiției a desfășurat, de asemenea, trei întâlniri cu ambasadorul Statelor Unite ale Americii la București și numeroase alte întâlniri cu alți ambasadori din state membre UE în vederea dezvoltării cooperării judiciare internaționale care vizează traficul de minori, traficul de droguri, corupția internațională și recuperarea prejudiciilor. Ministerul Justiției va dezvolta aceste demersuri, consolidat, sistematic, cu concentrarea pe măsuri concrete și rezultate palpabile, în scopul protejării cetățenilor de crima organizată. Ministerul Justiției a acționat cu rezultat concret pentru crearea cadrului legislativ pentru înființarea Fondului Național pentru Prevenirea Criminalității. Sumele colectate în cadrul Fondului Național pentru Prevenirea Criminalității vor fi utilizate pentru asistența acordată victimelor infracțiunilor, prevenirea criminalității dar și pentru implementarea de activități și proiecte care au ca obiectiv educația juridică. În acest scop, anual sumele din Fondul Național pentru Prevenirea Criminalității se alocă astfel: 20% pentru Ministerul Educației și Cercetării, 20% pentru Ministerul Sănătății, 15% pentru Ministerul Afacerilor Interne, 15% pentru Ministerul Public, 15% pentru Ministerul Justiției, 15% pentru ANABI în vederea finanțării nerambursabile a proiectelor propuse. Guvernul va sprijini constant activitatea Direcției Naționale Anticorupție, alocând resursele logistice, financiare și de resurse umane necesare.

1. 0Original