III. Modernizarea sistemului de asistență socială

III. Modernizarea sistemului de asistență socială România încă nu reușește să ajute cu adevărat persoanele vulnerabile din comunități rurale, marginalizate, sărace. Sistemul național de asistență socială a mutat responsabilitatea serviciilor sociale asupra primăriilor, dar multe primării din mediul rural nu au asistenți sociali calificați și nu oferă aceste servicii (îngrijiri la domiciliu, consiliere, cantine, centre de zi etc.); angajații din domeniul asistenței sociale, educație și sănătate sunt puțini (dacă există din toate cele trei domenii) și lucrează separat, fără un management de caz adecvat. Peste 830.000 de persoane cu dizabilități și aproximativ 70.000 de copii cu nevoi speciale au nevoie de servicii adaptate nevoilor lor și familiilor în comunitățile în care trăiesc. Serviciile de tip centre de zi și respiro au fost identificate ca fiind o necesitate fundamentală, având un impact pozitiv asupra calității vieții familiilor persoanelor cu dizabilități și un rol semnificativ în prevenirea instituționalizării. În acest moment, 49.765 de copii din sistemul de protecție au dreptul la un cămin și la o familie, capabilă să le ofere securitate și îngrijire. Pentru aceștia trebuie asigurat un viitor optim, bazat pe alternative de îngrijire și un proces de adopție ce urmărește interesul superior al fiecărui copil. Timpul petrecut în sistemul de protecție trebuie redus substanțial. De asemenea, este necesar ca tinerii care părăsesc sistemul de protecție să fie însoțiți de măsuri de sprijin și de încurajare a abilităților de viață independentă. În domeniul asistenței sociale, obiectivul este ca finanțarea să se facă per beneficiar, indiferent de furnizorul de servicii de asistență socială, iar abordarea să fie personalizată și integrată în funcție de profilul beneficiarului: acesta este preluat de specialiștii sistemului de protecție socială care îi vor oferi toată paleta de servicii și beneficii sociale, dar și consiliere și mediere pentru piața muncii (în prezent, aproximativ 286.000 de șomeri) sau pentru pensionare (în prezent, 4,9 milioane de pensionari). MMSS va elabora, de asemenea, proiectul de lege privind asistența socială a persoanelor vârstnice, care vizează asigurarea eficienței în finanțarea serviciilor de îngrijire pe termen lung, îmbunătățirea sistemului actual de asistență socială a persoanelor vârstnice, în special a sistemului de servicii de îngrijire pe termen lung, dezvoltarea unui program de îngrijire pe termen lung și implementarea politicilor publice pentru promovarea îmbătrânirii active și protecția persoanelor vârstnice. Este imperativ ca fondurile europene pe care România le are la dispoziție să fie valorificate în sensul dezvoltării serviciilor sociale și asigurării accesului oamenilor la acestea. Măsuri propuse: — Evaluarea măsurilor de sprijin pentru acordarea de beneficii persoanelor vulnerabile din punct de vedere economic, în scopul scoaterii a 1,5 milioane de persoane din starea de deprivare materială severă; — Implementarea reformei privind venitul minim de incluziune (VMI) conform celor asumate în cadrul Planului național de redresare și reziliență. Obiectivul acestei reforme este de a îmbunătăți asistența socială și de a reduce sărăcia în rândul persoanelor celor mai vulnerabile. Reforma va fi realizată prin actualizarea legislației în domeniul beneficiilor sociale prin asigurarea de sprijin real și adecvat familiilor vulnerabile, în condiții de sustenabilitate bugetară, corelat cu măsurile de stimulare a ocupării forței de muncă; — Accentul va fi pus pe trecerea de la statutul de beneficiar de asistență socială la participant activ pe piața muncii, urmărind corelarea cu măsurile de activare și creștere a nivelului de educație. Suplimentar se va urmări reducerea sarcinii administrative atât la nivelul autorităților publice locale, cât și la cel al Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială prin dezvoltarea platformei digitale care sprijină această reformă prin digitalizarea tuturor serviciilor de acordare a beneficiilor de asistență socială; — Dezinstituționalizarea persoanelor cu dizabilități — restructurarea centrelor de capacitate mare și asigurarea incluziunii beneficiarilor în comunitate; — Implementarea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil din sistemul energetic; — Continuarea implementării etapelor de creștere a alocațiilor pentru copii începând cu 1 ianuarie 2022: • Alocațiile pentru copiii cu vârste între 0—2 ani și handicap vor crește la 600 de lei; • Alocația pentru copiii de peste 2 ani va crește la 243 de lei; — Stabilirea unui mecanism obiectiv de creștere a indicelui social de referință; — Monitorizarea procesului de adopție și a managementului de caz, în urma modificărilor procedurii de adopție internă inițiate de ANDPDCA; — Colaborarea cu Ministerul Educației și cu Ministerul Sănătății, în vederea furnizării de servicii și beneficii integrate; — Îmbunătățirea procedurilor de realizare a inspecției sociale; — Crearea unui cadru pentru a face posibile transferurile de cazuri sociale între județe și de finanțare a acestora; — Dezvoltarea serviciilor de tip respiro/centre de zi pentru adulți și copii cu dizabilități; — Dezvoltarea serviciilor sociale pentru persoane cu adicții; — Verificarea aplicării măsurilor de promovare a accesibilizării mediului fizic și informațional pentru persoanele cu dizabilități; — Asigurarea accesului la servicii de sănătate pentru toate categoriile vulnerabile; — TVA 5% pentru produsele de tehnologie asistivă; — Digitalizarea și simplificarea sistemului de evaluare și încadrare în grad de handicap; — Transmiterea, în baza acordului persoanei cu handicap, a certificatului de încadrare către alte instituții publice (exemplu, direcția de taxe și impozite pentru scutirea impozitului pe imobil); — Accesul la servicii europene pentru persoanele cu handicap; — Susținerea inițiativei europene „Cardul European de Dizabilitate”; — Acordarea, în mod extraordinar, a celei de-a 13-a indemnizații persoanelor cu dizabilități. Indemnizația compensatorie se acordă o singură dată, în luna ianuarie 2022. Ca urmare a acestor măsuri, aproape 18.000 de persoane cu dizabilități instituționalizate în centre de dimensiuni mari sau medii vor beneficia de o regândire a mecanismului de dezinstituționalizare, orientat pe alternative de viață independentă sau semiindependentă în comunitățile urbane și suburbane, pentru a evita perpetuarea izolării și lipsa de servicii la care au fost condamnate în ultimele decenii. Sisteme de sprijin și suport pentru viață independentă vor fi acordate și persoanelor cu dizabilități care nu sunt instituționalizate. În colaborare cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, vom reevalua atât cuantumul decontabil, cât și lista tehnologiilor asistive disponibile ca sprijin pentru o viață activă și incluziune în muncă, urmărind principiul în care o investiție în tehnologia asistivă potrivită și modernă este o investiție care se recuperează în timp prin participarea persoanei respective în viața comunității și diminuarea costurilor directe și indirecte ale lipsei de independență. Va fi reevaluată legislația în domeniul pensiilor de invaliditate pentru a permite corelarea cu activități ocazionale intelectuale și artistice, fără a pune în pericol pierderea acestora. Nevoile persoanelor vulnerabile vor fi abordate coordonat și intersectorial cu măsuri țintite, fie că vorbim de: accesibilizarea mediului fizic și informațional pentru persoanele cu dizabilități sau de nevoile specifice ale consumatorului vulnerabil. În ceea ce privește măsurile dedicate protejării consumatorului vulnerabil, se urmărește cu prioritate țintirea segmentului de populație aflat în situație de sărăcie relativă prin creșterea nivelurilor de venituri până la care se acordă dreptul; stabilirea cuantumului ajutorului prin compensare procentuală față de o valoare de referință și introducerea suplimentului pentru energie, precum și prin asigurarea conectării și accesului la electricitate în gospodăriile vulnerabile, interzicerea debranșării cu prioritate pentru cele cu copii, sprijinind astfel și accesul la educație online. Printre problemele acute cu care se confruntă această categorie de persoane se numără: participarea scăzută la viața socială și a comunității, participare redusă la viața educațională și profesională, provocări generate de mediul birocratic și instituțional, limitări în ceea ce privește accesul la serviciile de interes general, inclusiv servicii de sănătate.

1. 0Original