IV. Priorități la nivel bilateral, regional, global și multilateral
Documentul original
Pagina 257-261 ↗IV. Priorități la nivel bilateral, regional, global și multilateral La nivel european, România va continua demersurile de consolidare a relațiilor și parteneriatelor strategice cu Germania, Franța, Italia, Marea Britanie, Polonia, Turcia, Spania, Ungaria, de actualizare și urmărire a implementării, acolo unde este cazul, a Planurilor de Acțiune sau Foilor de Parcurs ale Parteneriatelor strategice bilaterale, inclusiv recalibrarea Parteneriatului Strategic cu Marea Britanie în context postBrexit. De asemenea, în relație cu statele membre UE, statele SEE și cele ale AELS, se are în vedere dezvoltarea formatelor de cooperare aprofundată în plan sectorial, european și multilateral. Vor fi extinse și aprofundate acele relaţii bilaterale și multilaterale ce contribuie la securitatea și prosperitatea României, cu adaptarea cooperării la noile provocări gestionate de pandemia de COVID-19, promovarea solidarității și cooperării în relația cu statele partenere. Totodată, în consonanță cu interesul major al României de dezvoltare a relației transatlantice, Canada rămâne un partener important al țării noastre, în special în ceea ce privește abordarea comună în domeniul securității, care va fi consolidată de dinamizarea dialogului politic și intensificarea legăturilor economice. Vor continua acțiunile de consolidare a rolului României ca vector de propagare a valorilor comunității europene și euro-atlantice în Balcanii de Vest, urmărind și sprijinind asumarea valorilor democratice de către statele vizate și accelerarea reformelor pe calea integrării europene și euro-atlantice. Asistența României va fi ajustată cererii punctuale a țărilor beneficiare, planului economic și investițional al UE pentru regiune și provocărilor generate de pandemie. În formatele de cooperare regională, România va continua să se profileze ca un actor solidar și responsabil, promovând coordonarea pentru limitarea efectelor pandemice și redresarea socio- economică a vecinătății sale. Va contribui la facilitarea acțiunii concertate a UE și a formatelor regionale prin valorificarea parteneriatelor existente și a instrumentelor de sprijin al Uniunii pentru țările din estul Europei. Va continua participarea activă la dezvoltarea mecanismelor de dialog și cooperare regională la crearea cărora țara noastră și-a adus în mod direct contribuția. România va acorda atenție formatului trilateral România-Polonia-Turcia, formatului B9 și altor formate regionale. Va menține un rol activ în dezvoltarea Inițiativei celor Trei Mări și va promova consecvent proiectele strategice de interconectare ale României, în vederea valorificării depline a potențialului prezentat de I3M în plan politic, economic și strategic. România va continua să susțină parcursul european al Republicii Moldova. Sprijinul oferit de România Republicii Moldova, inclusiv cel financiar, va continua să fie strict condiționat de acțiunile concrete ale autorităților de la Chișinău pentru asigurarea dezvoltării democratice a Republicii Moldova și a parcursului său european, respectiv de realizarea reformelor esențiale asumate prin Acordul de Asociere și prin Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (AA/DCFTA) cu Uniunea Europeană. Totodată, vor continua acțiunile de sprijin în beneficiul direct al cetățenilor Republicii Moldova. Se vor depune, de asemenea, eforturi pentru avansarea proiectelor bilaterale strategice, mai ales a celor cu rol de interconectare (interconexiunea energetică cu Republica Moldova, atât în domeniul gazelor, cât și al energiei; dezvoltarea pe mai departe a interconexiunii în domeniul infrastructurii rutiere, prin construcția sau, după caz, reconstrucția podurilor de peste Prut și construcția autostrăzii Iași-Ungheni). Vor fi continuate eforturile pentru promovarea comunității de limbă, istorie și cultură cu Republica Moldova. România va continua să promoveze o reglementare cuprinzătoare, pașnică și durabilă a conflictului transnistrean, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova în frontierele sale recunoscute internațional și cu neafectarea vectorului său pro-european. Se va crea un Fond de Democratizare și Dezvoltare Sustenabilă pentru Republica Moldova, cu o alocare financiară adecvată, în cadrul bugetului Agenției de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare (RoAid). Vom propune crearea unui grup de lucru al Comisiei Europene pentru Republica Moldova, care să susțină – împreună cu Delegația pentru relațiile cu Republica Moldova din Parlamentul European – implementarea de către Republica Moldova a Acordului de Asociere UE- Republica Moldova. România își exercită întreaga influență pentru a susține Republica Moldova să eficientizeze combaterea corupției și să întreprindă demersuri pentru curățarea mediului de afaceri și a administrației publice de practici clientelare. De asemenea, vom aprofunda și intensifica măsurile de încurajare a prezenței investiționale românești în Republica Moldova. Totodată, vom susține consolidarea programului amplu de înfrățiri între unitățile administrative- teritoriale din România și Republica Moldova, inclusiv în vederea oferirii de expertiză în ceea ce privește atragerea fondurilor europene, inițierea unor proiecte comune, care să aibă ca scop dezvoltarea comunităților locale. În ceea ce îi privește pe ceilalți vecini direcți ai României, vor fi continuate eforturile de optimizare a acestor relații, în funcție de elementele specifice ale fiecăreia. Relația cu Ungaria va continua să fie abordată în cadrul oferit de Tratatul de bază din 1996 şi de Declarația de parteneriat strategic din 2002, precum şi în spiritul bunei vecinătăți. Se va urmări reluarea activității Comitetului de specialitate bilateral privind minoritățile, ambele state având ca interes strategic promovarea bunelor practici in domeniul protecției persoanelor aparținând minorităților naționale și al sporirii cooperării în asigurarea celor mai bune condiții pentru membrii comunităților de peste hotare. Partea română va continua să promoveze o relație bilaterală bazată pe valori europene, orientată spre viitor, cu obiectivul restabilirii climatului de încredere și de respect reciproc. Consolidarea relației bilaterale poate avea loc printr-o abordare pragmatică și constructivă, în vederea identificării unor proiecte reciproc avantajoase, care să contribuie la prosperitatea ambelor state și bunăstarea cetățenilor acestora. În spiritul prevederilor documentelor fundamentale care reglează relația bilaterală și în interesul abordării constructive a dialogului oficial dintre București și Budapesta, România va avea în vedere reluarea ședințelor comune de guvern, considerate un bun instrument de promovare a înțelegerii reciproce, o măsură de consolidare a încrederii și un mecanism de coordonare a pozițiilor celor doi vecini în cadrul evoluțiilor din forurile decizionale ale UE/NATO. Această abordare poate fi aplicată, dovedindu-se benefică, și în cazul relațiilor bilaterale ale României cu alți parteneri din regiune, în funcție de nivelul de dezvoltare al acestor relații. In context, vor fi menținute în atenție întâlnirile în format similar cu Polonia, Italia, Spania, Bulgaria, Israelul sau Republica Moldova. În relația cu Bulgaria, se vor continua demersurile de consolidare a relațiilor bilaterale și a cooperării atât la nivel regional, cât și în cadrul UE și NATO, și se va urmări reluarea negocierilor pentru finalizarea delimitării spațiilor maritime în Marea Neagră, demarcarea frontierei pe Dunăre, îmbunătățirea navigabilității pe cursul comun al fluviului prin efectuarea de dragaje, asigurarea învățământului în limba maternă pentru etnicii români. În privința relației cu Serbia, va fi promovată diversificarea și consolidarea cooperării bilaterale și va continua susținerea parcursului său european. O atenție specială va continua să fie acordată promovării drepturilor și identității românilor din Serbia, indiferent de regiunea unde trăiesc pe teritoriul statului vecin, inclusiv reluarea activității Comisiei bilaterale în domeniu. În relația cu Ucraina se va urmări avansarea cooperării bilaterale prin focalizarea asupra problematicii drepturilor persoanelor aparținând minorității române din Ucraina și deschiderea de noi oportunități. Va continua sprijinirea parcursului european și euroatlantic al Ucrainei și a procesului de transformări sistemice din statul vecin. De asemenea, România va continua susținerea soluționării pe cale pașnică a conflictului din estul Ucrainei și respectarea strictă a regimului de nerecunoaștere a anexării ilegale a Peninsulei Crimeea de către Rusia, precum și menținerea regimului de sancțiuni față de Federația Rusă. În relația cu Rusia este necesară în continuare o abordare pragmatică şi predictibilă, care depinde în principal de implicarea de o manieră constructivă a Rusiei în soluționarea conflictelor din Vecinătatea Estică, dar și de alte evoluții conexe. Respectarea angajamentelor internaționale și a dreptului internațional rămâne o condiție necesară pentru intensificarea dialogului. Vor fi continuate demersurile de sprijinire a activității Comisiei comune româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relațiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului României depus la Moscova în perioada Primului Război Mondial. În relațiile cu statele din regiunea Caucazului de Sud, MAE va continua să acționeze pentru consolidarea relațiilor acestora cu UE și NATO, în dependență de nivelul de ambiție al fiecăruia. MAE va continua să susțină aspirațiile europene și euroatlantice ale Georgiei și va coopera cu partea georgiană în vederea încheierii unui Parteneriat Strategic între țările noastre. Vor continua demersurile în direcția dezvoltării relațiilor parteneriale cu statele din Asia Centrală, mai ales pe dimensiunea politico-economică, inclusiv prin dezvoltarea inter-conectivității și a proiectelor în acest sens. De asemenea, vor fi dezvoltate relațiile cu alte state din Asia, Orientul Mijlociu, Africa și America Latină, cu accent pe dimensiunea economică. Va fi dezvoltată pe mai departe relația cu caracter strategic cu Statul Israel, inclusiv pe dimensiunea securitară, de cooperare economică și sectorială, pe baza contactelor foarte bune din anul 2020. Va fi continuată politica dezvoltării relațiilor cu statele arabe și va fi acordată o atenție specială statelor din Golf și Nordul Africii. Poziția României privind Procesul de Pace din Orientul Mijlociu va continua să se bazeze pe dreptul internațional, iar România se va implica activ în susținerea eforturilor comunității internaționale de reluarea a dialogului și negocierilor directe între părți, în conformitate cu obiectivul soluției celor două state, care să conviețuiască în pace, securitate și prosperitate, ca singura formulă de natură a răspunde aspirațiilor legitime ale părților. Efortul de consolidare a relațiilor României cu statele din Asia va fi continuat atât bilateral, cât și ca parte a procesului mai larg de gestionare a provocărilor comune cu care se confruntă Europa și Asia. În acest sens va fi valorizat și potențialul unor formate de cooperare precum Asia-Europa (ASEM - Asia-Europe Meeting) sau ASEAN (Asociația Națiunilor din Sud-Estul Asiei). Accentul va fi pus inclusiv pe conectivitatea dintre Europa și Asia, una dintre componentele importante de implementare a Strategiei Globale UE, precum și în baza Strategiei UE pentru conectivitatea Europa-Asia, cu obiectivul promovării principiilor și valorilor europene, care să depășească tendințele unilaterale, pentru implementarea unui model de cooperare sustenabil, cuprinzător și bazat pe norme și reguli. În ceea ce privește relația cu China vor fi continuate activitățile care decurg din parteneriatul amplu și de cooperare, cu respectarea intereselor economice și strategice ale României și în conformitate cu Comunicarea Comună a Comisiei Europene și a Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe și de Securitate din 2019. Considerând evoluția Chinei pe plan global, România va adopta o gândire pragmatică in relația cu partea chineză. România se va coordona cu partenerii UE și transatlantici în vederea stabilirii unei imagini strategice de ansamblu, în conformitate cu liniile de acțiune stabilite în Strategia Globală Europeană. În relația cu Japonia se va urmări semnarea Parteneriatului strategic bilateral, în contextul special al celebrării în anul 2021 a 100 de ani de relații diplomatice bilaterale. Vor continua eforturile de dezvoltare a parteneriatului strategic cu Republica Coreea și a parteneriatului extins cu India. Pe linia diplomației economice se va urmări activ în continuare atragerea de investiții străine și identificarea de oportunități investiționale pentru companiile din România, precum și stimularea schimburilor comerciale. Printre priorități se numără continuarea demersurilor intense de susținere a aderării României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, continuarea derulării de acțiuni comune MAE cu CCIR, în cooperare cu Camere de Comerț și Industrie bilaterale, buna pregătire a participării României la Expoziția mondială 2020 „Connecting Minds, Creating the Future” (Dubai, 1 octombrie 2021 - 31 martie 2022), continuarea demersurilor interinstituționale în scopul concretizării proiectului strategic al Coridorului de transport internațional de mărfuri Marea Neagră-Marea Caspică, ceea ce va contribui la consolidarea profilului regional al României. România va continua să fie un susținător activ al unui multilateralism eficient în cadrul tuturor organizațiilor din care face parte – Organizația Națiunilor Unite, Consiliul Europei, OSCE, Comunitatea Democrațiilor, Organizația Internațională a Francofoniei, Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului (International Holocaust Remembrance Alliance – IHRA), precum și în cadrul Coaliției globale anti-Daesh, organisme în care România va continua să promoveze activ valorile democrației și statului de drept, combaterea şi prevenirea antisemitismului, xenofobiei, rasismului, intoleranței, precum și combaterea terorismului, prin promovarea unor soluții conforme dreptului internațional. Va continua susținerea creșterii rolului României în plan multilateral, inclusiv prin promovarea unor candidaturi românești la conducerea unor organizații internaționale, inclusiv regionale. Pe linia cooperării pentru dezvoltare se va urmări activ consolidarea și sporirea relevanței cooperării internaționale pentru dezvoltare și a asistenței umanitare ca instrument esențial de politică externă, cu implicații pentru securitatea și dezvoltarea economică a României și pentru obiectivele de politică externă ale țării noastre, în conformitate cu Programul multianual strategic de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară în perioada 2020-2023. Demersurile țării noastre vor fi îndreptate, cu precădere, spre promovarea de acțiuni în vederea consolidării păcii și securității, democrației și statului de drept, respectării drepturilor omului, dezvoltării economice durabile, combaterii efectelor schimbărilor climatice și creșterii rezilienței în statele mai puțin dezvoltate și localizate geografic în regiuni de relevanță strategică pentru România, precum și pentru minimizarea efectelor negative ale pandemiei de COVID-19. De asemenea, va continua promovarea domeniului educațional-științific ca instrument al cooperării internaționale pentru dezvoltare și stabilirea tematicii „educația și tinerii” ca prioritate a României, de natură să contribuie la consolidarea stabilității în regiuni de interes pentru țara noastră. În egală măsură, vom întreprinde demersuri susținute de sensibilizare a societății civile românești, mediului de afaceri și academic, cercurilor de presă cu privire la importanța cooperării internaționale pentru dezvoltare. Vom acționa pentru dezvoltarea unor parteneriate cu agențiile de profil din statele membre ale UE și ale altor țări. Guvernul va revitaliza și reforma Agenția de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare, inclusiv prin modernizarea cadrului juridic aferent.