I. Reforma universităților pentru a spori performanța, autonomia și adecvarea lor socială:

I. Reforma universităților pentru a spori performanța, autonomia și adecvarea lor socială:  Actualizarea modului de finanțare a universităților în concordanță cu obiectivele de dezvoltare națională, cu misiunea asumată și cu performanța asociată obiectivelor strategice. Principiul de bază este că finanțarea trebuie să urmeze performanța și interesele strategice ale României;  Clasificarea universităților în funcție de performanță, de misiunea asumată și de rolul pe care îl joacă la nivel internațional, național sau regional; acest lucru se va face prin finalizarea dezbaterii și asumarea unei metodologii transparente de clasificare a universităților și ierarhizare a programelor de studii;  Consolidarea autonomiei universitare, prin completarea cadrului legal, în sensul flexibilizării utilizării finanțării de bază și veniturilor proprii, pentru susținerea activităților didactice și de cercetare, inclusiv pentru cheltuieli de capital, în paralel cu creșterea răspunderii publice a universităților față de transparența decizională și financiară a acestora;  Utilizarea eficientă a resurselor și creșterea competitivității în plan internațional, prin încurajarea creării de consorții universitare performante de tipul universităților metropolitane (modelul francez), care să asigure și o cooperare intensificată între universități și institute de cercetare;  Promovarea unor politici publice care să încurajeze înființarea de către universități a programelor de studii interdisciplinare, ca de exemplu artificial intelligence, behavioral economics, cognitive sciences, corelate cu cererile de pe piața forței de muncă;  Aplicarea unitară la universitățile de stat multiculturale a legislației specifice în vigoare;  Continuarea implementării masteratului didactic, pentru a avea o resursa umană bine pregătită și adaptata în scopul formării actualelor generații de elevi prin aplicarea unor tehnici pedagogice apte pentru ca aceștia să dobândească competențe și abilități suficiente pentru dezvoltarea personală și profesională. Astfel, vom avea un corp profesionalizat de cadre didactice bine pregătite, la curent cu cele mai noi tehnici pedagogice. Abordarea formarii inițiale pentru cariera didactică într-o nouă paradigmă pentru a asigura posibilitatea unor trasee multiple de acces în carieră;  Pregătirea profesorilor pentru învățământul preuniversitar necesită reintroducerea dublelor specializări la nivel de licență și consolidarea actualelor masterate didactice astfel încât să existe ca și rezultat o diplomă de profesor cu dublă specializare. Totodată, pentru a asigura eficient și la nivel calitativ superior formarea cadrelor didactice pentru sfera preuniversitară, trebuie alocată a finanțare mărită pregătirii pedagogice a cadrelor didactice, fiind necesară creșterea substanțială a cotei de finanțare alocată studenților care se înscriu la modulul I și II. Se impune și regândirea funcționării Departamentelor pentru Pregătirea Personalului Didactic;  Consolidarea studiilor terțiare non-universitare, ca nivel superior de pregătire al rutei profesionale, cu precădere în domenii deficitare pe piața muncii, ținându-se cont de tendințele actuale ale pieței muncii și de migrația forței de muncă;  Asigurarea cadrului legal pentru dezvoltarea în universități de rute diferențiate de carieră pentru cercetători și cadre didactice: posturi exclusiv didactice, posturi exclusiv de cercetare și posturi mixte;  Asigurarea cadrului legal pentru plata finanțării per elev pentru universitățile acreditate, cu predare în limba minorităților naționale, pentru specializările care nu se află în oferta niciunei instituții de învățământ din sistemul public din România, cu predare în limba minorității respective;  Asigurarea sprijinului financiar pentru studenți prin stabilirea unui cuantum minim al burselor studențești;  Participarea reală a studenților în luarea deciziilor – prin garantarea a minimum 25% reprezentare în toate structurile decizionale sau consultative universitare, inclusiv 25% la procesul de alegere al rectorului;  Finanțarea de baza trebuie facută pe baza unui cost standard, nu pe bază de coeficienți stabiliți acum 25 de ani, cu menținerea finanțării suplimentare pentru învățămantul în limbile minoritătilor naționale;  Renunțarea la blocarea fondurilor universităților la final de an în cazul în care acestea nu se cheltuiesc, astfel încat soldul să se poată cheltui fără acordul Ministerului Educației și al Ministerului de Finanțe ;  Eliminarea adaosului comercial de la cantinele din interiorul universităților, acestea nefiind centre de profit;  Introducerea registrului furnizorilor de formare continua cu condiția ca acestea să fie evaluate de ARACIS sau o instituție asemanatoare;  Reorganizarea și eficientizarea activității tuturor organismelor subordonate sau consultative ale MEN cât și din cadrul ecosistemului național de educație: CNATDCU, CNFIS, CNSPIS, ANC, ARACIS etc;  Temele de cercetare doctorală finanțate de la buget care reprezintă cereri venite din mediul economico-social pot primi finanțare suplimentară de la bugetul de stat.

1. 0Original