IV. Resurse umane în sănătate

IV. Resurse umane în sănătate ▪ Aprobarea unei Strategii Naționale pentru Resursa Umană din Sănătate; ▪ Adoptarea politicilor naţionale pentru formarea resurselor umane specializate (ex. asistenţi medicali, pentru îngrijirea populaţiei îmbătrânite și cu nevoi speciale medico-sociale, îngrijiri acordate mamei şi copilului, asistenţă comunitară etc). ▪ Continuarea şi dezvoltarea politicii de stimulare a medicilor (medici de familie, medici specialişti, stomatologi) şi asistenţilor pe baza evaluărilor profesionale și a criteriilor de eficiență a serviciilor acordate. ▪ Identificarea soluțiilor privind atragerea de personal de specialitate (medici şi farmacişti) în zonele defavorizate și mai puțin accesibile, precum şi retenţia acestora, prin: Creșterea numărului locurilor alocate diferitelor specialități la rezidențiat, astfel o încât să fie asigurat necesarul de specialiști în domenii prioritare; Creșterea capacității de intervenție în acțiuni de sănătate publică, prin creșterea o numărului de posturi alocate la rezidențiat la specializările epidemiologie, sănătate publică și identificarea de măsuri de atragere și menținere a specialiștilor în sistem (stimulente salariale, precum și prin adoptarea altor măsuri în acest sens); Bonusul de rural izolat pentru medicii de familie ce decid să își deschidă CMI în o zone ‘deșertificate medical’ Creșterea capacității de formare a medicilor prin lărgirea sferei de atestate de studii o complementare în concordanță cu cerințele actuale ale medicinei moderne; Echivalarea primariatului cu vechimea pentru medicii din diaspora, acolo unde nu o există primariat ca și certificare medical; Stabilirea de stimulente pentru atragerea absolvenţilor de medicină şi farmacie în o zonele rurale; Asigurarea de spaţii corespunzătoare pentru cabinete medicale şi farmacii, precum o şi spaţii de locuit pentru personalul medical. ▪ Modificarea legislaţiei pentru compensarea inechităţilor produse de legea salarizării unitare, precum şi a regulamentului de sporuri, între toate categoriile de personal medical şi mai ales a biologilor şi chimiştilor, a personalului auxiliar, cadrelor universitare cu încadrare clinică, a personalului medical ce activează în domenii cu grad înalt de risc; ▪ Ameliorarea relaționării corpului medical cu pacientul. Propunem modificarea metodologiei de concurs pentru accesul în sistemul public de sănătate prin introducerea evaluării capacității de a comunica empatic și deontologic cu pacientul și aparținătorii acestuia; ▪ Măsuri reparatorii în sistem- recunoașterea gărzilor ca vechime in muncă; ▪ Reformarea sistemului de educație medicala pentru a respecta cerințele curriculare moderne; formarea medicilor, asistenților medicali și farmaciștilor pentru a obține și utiliza competente practice, inclusiv în anii terminali. Sistem de rezidențiat bazat pe mentorship și calitate, cu asigurarea corespondenței între locurile de rezidențiat și necesitățile sistemul, stil numerus clausus și examen de specialitate cu subiecte scrise naționale tip grilă și examenul practic filmat. Debirocratizarea procesului de acreditare a medicilor ce profeseaza în afara Ro cu echivalarea examenelor de acreditare europeană și desfiintarea primariatului; ▪ Stabilirea unui roadmap pentru depolitizarea și (re)profesionalizarea managementului de spital și a instituțiilor din sănătate (ANMDMR, CNAS, Departamentul pentru Politica Medicamentului din Ministerul Sănătății, Inspecția Sanitară, etc.); ▪ Întărirea instituției avertizorului de integritate – suport juridic și protecție extinsă pentru cei care semnalează nelegalitatea, corupția sau încălcarea regulilor epidemiologice sau de igienă în spitale; ▪ Feedback-ul pacienților - obligativitatea pentru fiecare manager de spital de a facilita folosirea mecanismului electronic de feedback al pacienților și integrarea acestuia în evaluările profesionale periodice; ▪ Acces liber la cunoaștere. Fiecare doctor din România trebuie să aibă într-un termen rezonabil acces gratuit la revistele de specialitate din domeniul său pentru a fi la curent cu cele mai noi rezultate ale cercetării din zona lui de activitate; ▪ Ghiduri de bună practică pentru a uniformiza practica medicală și pentru a o face mai puțin vulnerabilă la malpraxis. Vor fi elaborate, de către Colegiul medicilor, Societățile Naționale și specialiștii Ministerului Sănătății, ghiduri de bună practică pentru a permite achiziționarea predictibilă de către spitale a medicamentelor și pentru a facilita achizițiile centralizate. Pentru o practică unitară în spitale este necesar editarea unui Monitor Oficial Medical unde vor fi publicate toate ghidurile și protocoalele medicale, ordinele de ministru și reglementările care privesc sistemul medical pentru ca standardele de bună practică să fie aplicate adecvat și predictibil în toate spitalele din România; ▪ Propunere legislativă privind prevenirea, diagnosticarea şi tratamentul infecţiilor asociate asistenţei medicale din unităţile medicale şi din centrele rezidenţiale din România; ▪ Ministerul Sănătăţii va continua reforma rezidenţiatului prin includerea de noi centre de pregătire (publice şi private) şi prin actualizarea bibliografiei, corelarea locurilor şi posturilor scoase la concurs cu proiecţia pe minimum 5 ani a specialităţilor deficitare şi cu distribuţia geografică a acestora, prin actualizarea tematicii şi bibliografiei de examen, prin restabilirea curriculei pentru fiecare specialitate în parte, astfel că, încă din timpul rezidenţiatului, tinerii medici să poată căpăta competenţele necesare practicării medicinei la standardele tehnologice şi de calitate actuale; ▪ Concursurile pentru posturi în sistemul public de sănătate se vor desfăşura cu impunerea meritocraţiei şi a experienţei efective în practica medicală; ▪ Ministerul Sănătăţii şi autorităţile locale vor susţine finanţarea programelor de educaţie medicală continuă, dobândirea competenţelor şi abilităţilor pentru personalul medical din spitalele publice, dar şi din medicina primară şi de ambulatoriu; ▪ Potențarea resursei umane din diaspora prin facilitarea echivalării studiilor. Simplificarea echivalării studiilor pentru medicii din Republica Moldova, vorbitori de limba română. V. Prevenția și educația în sănătate - transformarea paradigmei actuale într-o paradigmă preventivă: ▪ Obiectivele, calendarul și structura instituțională de implementare pentru o Strategie Națională de Prevenție care va include printre altele cadrul strategic național pentru boli cronice, obezitate și diverse dependențe. ▪ Se va susţine adoptarea cât mai rapidă în Parlament a legii vaccinării. În acelaşi timp, Ministerul Sănătăţii va susţine desfăşurarea de campanii de informare cu privire la vaccinare, aprovizionarea cu vaccinuri, precum şi asigurarea din fonduri europene şi bugetul naţional a dotărilor la nivelul autorităţilor locale şi a medicilor de familie pentru integralitatea lanțului de frig; ▪ Se va urgenta începerea derulării programelor naţionale de screening și extinderea acestora cu finanţare de la UE în domeniul bolilor cronice cu cea mai mare incidenţă în populaţia României: boli cardio-vasculare, diabet zaharat, cancer pulmonar, colo-rectal, cancer de sân, de col uterin, de prostată; ▪ Guvernul României va integra, îmbunătăţi şi extinde capacitatea de prevenţie şi reacţie la crize şi evenimente de sănătate publică prin măsuri specifice. În cadrul actualei situaţii generate de prezența noului tip de coronavirus (Covid-19) pe teritoriul României, Guvernul va lua toate măsurile pentru a actualiza cadrul legal specific şi organizatoric şi va finaliza procedurile de achiziţie şi dotări cu echipamente necesare. În acelaşi timp, Guvernul va asigura completarea şi menţinerea stocurilor necesare pentru actuala situaţie, precum şi pentru alte posibile situaţii sau evenimente de sănătate publică; ▪ Dezvoltarea Planului Național pentru Supravegherea și Combaterea Rezistenței Antimicrobiene și alocarea de finanțare în vederea implementării; ▪ Elaborarea Strategiei Naționale de prevenire a infecției HIV/SIDA și promovarea măsurilor necesare prevenirii transmiterii bolii, dar și a celor necesare reducerii stigmatizării și percepției despre boală în populația generală; ▪ Finanțarea/implementarea unor programe/campanii de comunicare dedicate de sănătate publică pentru creșterea educației în domeniul sănătății – educație pentru sănătate și încurajarea adoptării unui stil de viață sănătos; ▪ Crearea și promovarea unei culturi a prevenției în rândul populației încă de la nivelul școlii - introducerea educației sanitare în școli/ ore de educaţie sanitară cu privire la însuşirea măsurilor de prim ajutor, precum şi atragerea copiilor în activităţi de voluntariat în domeniul sănătății, prin activităţi de promovare a unui comportament şi de stil de viaţă sănătos, sprijinite prin politici şi măsuri legislative adecvate. ▪ Semaforizarea alimentară: implementarea sistemului de etichetare cromatică Nutri-Score (de la roșu la verde în funcție de conținutul de grăsimi saturate, sare, zaharuri libere, proteine și fibre alimentare). Astfel românii se vor putea informa facil despre impactul asupra sănătății al produselor pe care le cumpără. ▪ Măsuri fundamentale pentru reducerea consumului de tutun; reducerea expunerii la orice mesaj direct sau indirect legat de tutun în rândul tinerilor în vederea reducerii comportamentului de consum; interzicerea fumatului de orice fel în locurile publice închise și astfel scăderea validării sociale a fumatului; folosirea taxelor aplicate tutunului pentru programele de sănătate și pentru campanii educaționale extensive pentru prevenirea adicției la nicotină în rândul copiilor.

1. 0Original