Măsuri pentru salariații din România:
Documentul original
Pagina 158-159 ↗Măsuri pentru salariații din România: • Reforma marilor sisteme publice și modernizarea statului; • Piața muncii, pensii și asigurări sociale ; • Elaborarea de proceduri de lucru care să pună accent pe sesizările cetățenilor; • Sprijinirea Ministerului Finanțelor Publice (prin analizarea facilităților fiscale oportune) și a autorităților locale din marile aglomerări urbane pentru amenajarea de creșe în incinta clădirilor de birouri, ca o măsură activă de stimulare a reîntoarcerii la serviciu înainte de expirarea perioadei de 2 ani, și implicit, de creștere a natalității; • Sprijinirea Ministerului Finanțelor Publice în aplicarea unor măsuri de deductibilitate pentru familiile cu mai mulți copii, ca măsură activă de încurajare a creșterii natalității, cu punctaje diferențiate în funcție de numărul de copii și în accesul la programe de creditare de locuire pentru achiziționarea unor noi locuințe sau renovarea și extinderea celor existente; această măsură trebuie corelată cu o activă implicare a autorităților locale în dezvoltarea infrastructurii necesare pentru îngrijirea copiilor, astfel încât părinții să fie încurajați să revină la muncă; • Flexibilizarea acordării celor 730 de zile de concediu de creștere a copilului pentru ambii părinți pe o perioadă mai lungă de timp, păstrând sistemul prezent ca un drept la latitudinea angajatului și introducând și mecanisme flexibile în acord cu angajatorul, urmărind modelul suedez, fără creșterea impactului bugetar ; • Colaborarea cu Ministerul Finanțelor Publice pentru a analiza oportunitatea și forma revizuirii actualului nivel de impozitare a muncii în România. O asemenea măsură va contribui la reducerea fenomenului muncii la negru ; • Introducerea și încurajarea formelor flexibile de muncă pentru a preveni evaziunea fiscală ; • Digitalizarea relațiilor de muncă, în sensul utilizării semnăturii electronic în toate documentele necesare desfășurării acestora și simplificarea mecanismelor de desfășurarea a telemuncii (inclusiv în ce privește sănătatea și securitatea în muncă); • Elaborarea unui proiect de lege cu privire la principiile de stabilire a salariului minim brut pe țară garantat în plată, luând în calcul: productivitatea muncii, indicele inflației și un coeficient de corecție în funcție de dinamica creșterii economice, negociat cu partenerii sociali; • Creșterea capacității partenerilor sociali pentru angajarea activă și eficientă în desfășurarea negocierilor colective; • Înregistrarea tuturor salariaților din România (indiferent de forma contractuală) într-un sistem unic de evidență Asigurarea cadrului legal si procedural prin care activitatea intreprinderilor sociale de insertie este considerata masura activa de ocupare si incadrata in programele de incluziune in muncă. Demararea unei ample evaluări obiective asupra criteriilor care stau la baza salarizării în sistemul public, ca o condiție esențială a îmbunătățirii cadrului legislativ (Legea nr.153/2017). În acest sens, criterii precum complexitatea muncii trebuie evaluate, în mod obiectiv, pentru necesare corelări între muncă și nivelul de salarizare din sistemul public. De asemenea, este nevoie de o evaluare a justeței cu care coordonarea de proiecte cu fonduri externe nerambursabile în administrația publică se reflectă în salarizarea întregului personal implicat direct indirect în desfășurarea activităților, respectiv în îndeplinirea sarcinilor uzuale de serviciu pentru care funcționarii sunt remunerați din fonduri naționale.