UE = prosperitate, reziliență, securitate democratică

UE = prosperitate, reziliență, securitate democratică În scopul consolidării rolului activ și a vizibilității României în UE, acțiunile Guvernului vor continua să vizeze asigurarea unei contribuții pragmatice, în spirit constructiv, la întărirea Uniunii și la avansarea politicilor UE destinate a răspunde acestui obiectiv. Acțiunea diplomatică românească la nivel UE va urmări obiectivul ca Uniunea să depășească întărită crizele multiple și suprapuse cu care s-a confruntat în ultimii ani și să își consolideze capacitatea de a preveni și răspunde acestor provocări în viitor; prin urmare, România va contribui în mod concret la o coordonare sporită la nivel european, în vederea creșterii rezilienței Uniunii. În același timp, acțiunile Guvernului vor urmări asigurarea coerenței dintre viziunea de dezvoltare a României pe termen mediu și lung și modalitatea de raportare la politicile și inițiativele în plan european. La nivel UE, România va continua să promoveze dezvoltarea politicilor europene, inclusiv din perspectiva fructificării potențialului de valoare adăugată pe care România îl deține într-o serie de domenii. Totodată, România va continua să promoveze activ, pe lângă obiectivul unei Uniuni globale mai puternice, implicarea UE în vecinătate, precum și potențialul oferit de relațiile transatlantice în susținerea obiectivelor de ansamblu ale Uniunii. Printre obiectivele prioritare, Guvernul României va urmări: • Consolidarea coordonării interinstituționale pentru formularea de poziții naționale pro active în sprijinul consolidării UE și a implementării obiectivelor comune. • Continuarea implicării active în procesul decizional la nivel UE, prin menținerea racordării la nucleul statelor care promovează consolidarea Uniunii, în paralel cu menținerea dialogului cu toate statele membre pe ansamblul agendei europene; continuarea implicării active la nivel european pornind de la rezultatele Conferinței privind Viitorul Europei, în scopul consolidării solidarității și unității europene, precum și pentru a face cunoscută viziunea cetățenilor români cu privire la politicile în care acțiunea comună la nivel european poate aduce valoare adăugată certă pentru Uniune și statele membre, inclusiv prin întărirea capacității de coordonare, la nivel european. • Susținerea dezvoltării politicilor europene pe termen mediu și lung, astfel încât să poată fi gestionate mai bine provocările actuale și viitoare, utilizând pe deplin oportunitățile şi instrumentele oferite de actualul cadru instituțional și legal european. • Asigurarea coerenței și consecvenței în promovarea pozițiilor naționale la nivel UE, inclusiv prin intermediul Comitetului de Coordonare a Sistemului național de gestionare a afacerilor europene, instituit prin HG nr. 34/2017, referitor la coordonarea afacerilor europene, cu luarea în considerare atât a obiectivelor de dezvoltare ale României, cât și a interesului general de consolidare a Uniunii. • Consolidarea expertizei în domeniul afacerilor europene, cu accent pe dezvoltarea sau crearea, după caz, a direcțiilor de afaceri europene în cadrul ministerelor de linie și creșterea numărului de experți în fonduri europene la nivelul structurilor naționale, județene și locale. • Consolidarea Institutului European din România, inclusiv pe dimensiune financiară și salarială, consolidarea rețelei instituțiilor educaționale specializate în domeniul afacerilor europene și introducerea cursurilor despre Uniunea Europeană încă de la nivel școlar. • Consolidarea capacității instituțiilor naționale de a analiza, ex-ante și ex-post, impactul legislației europene la nivel național precum și consolidarea procesului de transpunere la termen și în mod coerent a Directivelor europene, astfel încât să fie redus riscul procedurilor de infringement. • Continuarea demersurilor privind implicarea activă în implementarea obiectivelor formulate prin Agenda Strategică 2019 - 2024 și reafirmarea, inclusiv în definirea viitoarei Agende Strategice a Uniunii, în lumina lecțiilor învățate din crizele recente și în contextul Conferinței privind viitorul Europei, a importanței principiilor unității, solidarității și coeziunii europene consacrate prin Declarația de la Sibiu, adoptată la 9 mai 2019, și a consolidării rezilienței Uniunii pe baza acestor principii. • Implicarea activă în demersurile de la nivel UE vizând asigurarea unui proces de redresare economică durabil, inclusiv prin utilizarea mecanismelor și instrumentelor financiare ale Uniunii, în paralel cu facilitarea procesului de dublă tranziție - verde și digitală, prin promovarea de soluții care să faciliteze continuarea procesului de convergență în cadrul Uniunii. Guvernul va continua demersurile pentru finalizarea aderării României la Spațiul Schengen, prin implicarea tuturor instituțiilor responsabile la nivel național, și pentru aderarea la Zona Euro, cu luarea în considerare a evoluțiilor privind consolidarea Uniunii Economice și Monetare și a guvernanței economice la nivel UE. În contextul finalizării MCV, Guvernul va continua să acționeze pentru consolidarea progreselor înregistrate pe linia independenței și eficienței sistemului judiciar, precum și să asigure participarea adecvată la mecanismul general european de evaluare privind statul de drept, aplicabil tuturor statelor membre. În ceea ce privește relațiile UE cu Regatul Unit, România susține continuarea îndeplinirii prevederilor Acordului comercial și de cooperare între UE și Regatul Unit, bazată pe o cooperare ambițioasă și cuprinzătoare între cele două părți și un dialog permanent și un dialog permanent prin mecanismele Consiliului de Parteneriat, inclusiv prin Cadrul Windsor, precum și prin stimularea dialogului pe linie parlamentară. Guvernul va susține în continuare o serie de alte obiective importante la nivel UE: • Consolidarea pieței interne a Uniunii Europene, cu asigurarea libertăților circumscrise acesteia, precum și creșterea accesului companiilor, IMM-urilor românești la aceasta și la lanțurile valorice europene, cu menținerea unui mediu favorabil investițiilor, competențelor adecvate și accesului la materii prime. • Asumarea de către UE a rolului de lider în domeniul combaterii schimbărilor climatice și implementarea obiectivelor formulate prin Pactul ecologic european, cu asigurarea unor condiții juste și echitabile de implementare, care să țină cont de specificitățile statelor membre, inclusiv ale României, astfel încât tranziția spre neutralitatea climatică să fie sustenabilă social, ducând la dezvoltarea economică a statelor membre, și să nu adâncească diferențele de dezvoltare între acestea; Guvernul va urmări evoluțiile la nivel european pentru a identifica cele mai avantajoase modalități de implementare a obiectivelor climatice asumate de UE; în acest context, va continua extinderea și consolidarea rețelei de misiuni verzi/de diplomație climatică a României, creată în 2021. • În contextul crizei energetice actuale, România va continua să urmărească promovarea de soluții eficiente care să conducă la evitarea riscului de accentuare a decalajelor de dezvoltare și a sărăciei energetice. Guvernul va încuraja măsuri europene eficiente pentru evitarea reapariției unor șocuri pe piața energetică, atât în ceea ce privește siguranța aprovizionării, cât și sustenabilitatea prețurilor la energie. • Consolidarea domeniului social, mai ales din perspectiva protejării drepturilor lucrătorilor; • Consolidarea Uniunii Sănătății, cu accent pe atenuarea inegalităților dintre statele membre în accesul la medicamente sigure, de calitate, eficace și disponibile ca preț. • Participarea activă în procesul Semestrului European, cadrul de coordonare a politicilor economice și sociale de la nivelul UE, fiind urmărită, în același timp, complementaritatea cu implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență. • Implicarea activă în negocierile asupra revizuirii cadrului financiar multianual al UE la mijlocul etapei şi asupra propunerilor legislative privind reformarea cadrului de guvernanță economică de la nivelul UE prezentate de Comisia Europeană în aprilie 2023, astfel încât regulile fiscal-bugetare comune să fie adecvate pentru abordarea provocărilor actuale și viitoare. • Consolidarea securității interne a Uniunii și asigurarea unui Spațiu Schengen mai puternic şi mai rezilient. • Adoptarea și implementarea la nivelul Uniunii a unei politici sustenabile în domeniul gestionării migrației şi azilului. • Implicarea activă în implementarea Busolei Strategice UE în conformitate cu poziția exprimată de România pe parcursul negocierii documentului, inclusiv având în vedere imperativul menținerii și consolidării relației transatlantice, a complementarității cu NATO și a evitării duplicărilor, pentru consolidarea rezilienței strategice a UE și a statelor membre. • Continuarea sprijinirii active a procedurilor de funcționare a Centrului european de competențe în domeniul securității cibernetice, ca urmare a lansării oficiale a activității sale la București în luna mai 2023. Guvernul va urmări valorificarea oportunităților suplimentare pe care activitatea Centrului le va genera în ce privește dezvoltarea domeniului, cu impact și pe dinamizarea economiei naționale. • De asemenea, în continuarea succeselor obținute de diplomația română în cursul anilor 2020-2023, continuarea eforturilor de promovare a unei prezențe românești consolidate în instituțiile europene, mai ales în poziții de conducere. • Consolidarea comunicării la nivel național prin care să se asigure o mai bună cunoaștere a Uniunii Europene și a rolului jucat de România în plan european, precum și promovarea externă a punctelor de vedere ale României la nivel european. Totodată, Guvernul va promova o implicare mai activă a României în acțiunea externă a Uniunii, pe baza evoluțiilor în plan internațional. Guvernul va susține o implicare dinamică în materializarea Strategiei UE Global Gateway, ca mecanism de dezvoltare a relației Uniunii cu state terțe. De asemenea, România va participa în continuare activ în cadrul Coridoarelor de Solidaritate UE-Ucraina, sprijinind efortul Uniunii de consolidare a rezilienței economice și societale a Ucrainei și reconstrucția viitoare a acestei țări. România va continua să fie un susținător al politicii de extindere cu statele din Balcanii de Vest și Turcia, pe baza meritelor proprii ale candidaților, evidențiate în procesul de reformă, și al asigurării unei dinamici reale a procesului de negociere, care să contribuie la obiectivul asigurării dezvoltării, stabilității și securității în regiune. În același timp, Guvernul va continua să susțină de o manieră activă perspectiva europeană a Ucrainei şi Republicii Moldova, ca state candidate la aderarea la Uniunea Europeană, precum şi a Georgiei, şi avansarea parcursului european al acestora, în conformitate cu deciziile istorice adoptate de Consiliul European din iunie 2022. De asemenea, Guvernul va continua eforturile pentru revitalizarea și adaptarea Parteneriatului Estic (PaE) la specificul noului context regional, prin recalibrarea sa într-un instrument strategic și flexibil, apt să răspundă în mod adecvat ambițiilor fiecărui stat partener, inclusiv prin aprofundarea dimensiunii de securitate în cadrul PaE. Guvernul va susține în continuare eforturile de reformă și de integrare europeană ale statelor din PaE. România va continua să joace un rol activ în politica UE în Vecinătatea Estică și cea Sudică. Pentru România, stabilitatea și securitatea statelor din Parteneriatul Estic are valențe geostrategice. În acest sens, se va urmări creșterea importanței acordate la nivel european subiectului conflictelor prelungite la nivel european prin continuarea demersurile politico- diplomatice pentru menținerea vizibilă pe agenda UE a acestei teme. În ce privește Politica de Securitate și Apărare Comună (PSAC), principalele direcții de acțiune vor urmări continuarea implicării active în implementarea măsurilor de consolidare a rolului Uniunii Europene în domeniul securității și apărării, atât pe linie militară, în cooperare cu MApN, cât și civilă, dar și implicarea activă a României în noi inițiative dedicate sau în atragerea de fonduri europene. În contextul lansării noului Pact Civil în domeniul PSAC, România se va concentra pe adâncirea cooperării pe această dimensiune, dată fiind semnificația ei pentru consolidarea rolului UE în vecinătatea de interes a țării noastre. Va fi sprijinită activitatea misiunii civile PSAC în Republica Moldova (EUPM), care este condusă de un diplomat român și a cărei creare constituie un succes al UE, la care România a contribuit consistent și eficient. Guvernul va urmări menținerea nivelului de angajament în cadrul inițiativelor dezvoltate sub egida PSAC, precum și în cadrul angajamentelor operaționale derulate de UE în domeniul managementului crizelor. Pe linie PSAC civil, principalele direcții de acțiune vor urmări continuarea implementării angajamentelor prevăzute în Pactul Civil în domeniul PSAC, precum și a obiectivelor cuprinse în Strategia Națională pentru Implementarea Pactului Civil pe toate liniile de acțiune, în special prin promovarea unui cadru normativ pentru detașarea experților români în misiuni civile internaționale, inclusiv în domeniul PSAC. Atât în domeniul militar, cât și în cel civil, păstrarea complementarității cu prioritățile României în NATO este prioritară, evitând orice duplicare. În special în ceea ce privește combaterea amenințărilor hibride și asimetrice, cooperarea UE-NATO este utilă, în cadrul stabilit prin documentele strategice ale celor două organizații, și mecanisme comune de tipul Centrului de Excelență pentru Amenințări Hibride de la Helsinki, inclusiv prin întărirea sinergiilor civil-militare și a relațiilor dintre Divizia comună de informații și securitate a NATO și Celula de fuziune hibridă a UE. Coordonarea eforturilor de a spori reziliența societală și de a combate dezinformarea este în consonanță cu prioritățile stabilite în cadrul UE și NATO. Consolidarea parteneriatelor cu organizații și state terțe care împărtășesc aceleași valori și care împreună cu UE sunt relevante pentru a face față provocărilor și amenințărilor la nivel regional și internațional rămâne prioritară.

1. 0Original