Obiective.

Obiective. • Reforme – politici, strategii, legislație: o Definitivarea cadrului normativ pentru realizarea interoperabilității semantice și a celei tehnologice între sistemele informaționale ale autorităților publice - Legea interoperabilității a fost adoptată; urmează legislația subsecventă - normele de interoperabilitate; o O nouă lege a semnăturii electronice; o Strategia națională în domeniul inteligenței artificiale (IA). România este ultima țară europeană care nu are o strategie națională în acest domeniu strategic. MCID va coordona acest efort, prin intermediul Comitetului Român pentru Inteligență Artificială (AIR), care reunește cele mai strălucite minți românești din țară și din diasporă. Strategia va fi complementară pentru investiția în hub-ul român de inteligență artificială; o Strategia națională pentru susținerea dezvoltării centrelor de inovare digitală DIH-uri; o Intensificarea promovării serviciilor disponibile prin intermediul Ghișeul.ro/HUB-ul de servicii al MAI, prin programul „Caravana Digitalizării”; o Promovarea reutilizării între instituții a componentelor hardware și software și replicarea de soluții dovedite elemente de bună practică într-o instituție și în alte instituții, în colaborare cu mediul privat; o Intensificarea dialogului cu industria de software și servicii informatice pentru armonizarea cadrului legislativ, inclusiv pentru transpunerea unor directive precum recent adoptata Data Act și potențiala AI Act de la nivelul Parlamentului European în legislația națională; o Dezvoltarea unui „Spațiu digital comun” între România și Republica Moldova. Operaționalizarea hotărârii pentru transferul de soluții și dezvoltarea de soluții digitale comune. • Investiții – programe și proiecte: o Cloudul guvernamental. Implementarea investiției de cloud guvernamental, cu patru centre de date și minim 30 de instituții de nivel central migrate în cloud, este cel mai important proiect de transformare digitală a României. Va însemna: servicii publice digitale și eliminarea drumurilor între ghișee; economii de costuri; păstrarea datelor cetățenilor într-un loc sigur; transparența accesului statului la datele cetățenilor (jurnalizare și notificare) etc.; o Transparentizarea procesului decizional prin elaborarea unei platforme prin care să poată fi urmărită trasabilitatea și parcursul actelor normative pe circuitul legislativ (de la Guvern/SGG până la momentul publicării actului normativ în Monitorul Oficial, trecând prin camerele Parlamentului și având opțiunea de a vizualiza toate avizele asociate actului normativ); o Implementarea unor sisteme de tip CRM și feedback online pentru toate instituțiile care furnizează servicii publice direct cetățenilor sau firmelor. Pe baza feedback-ului colectat astfel se va avea în vedere punerea la dispoziția premierului a unui instrument pentru evaluarea instituțiilor respective; o Continuarea programelor și proiectelor aflate în implementare pentru digitalizarea serviciilor publice pe care instituțiile publice le oferă cetățenilor; o Dezvoltarea de noi servicii de guvernare electronică construite în jurul nevoilor reale ale cetățeanului român, luând în calcul simplificarea modalităților de acces; vor fi avute în vedere cu prioritate sursele de finanțare aferente perioadei 2021-2027, de exemplu POCIDIF, axa 2; o Transformarea Punctului de Contact Unic (PCUe) în interfața prin care cetățeanul comunică cu orice instituție în vederea prestării oricărui serviciu public. PCUe va fi integrat cu sistemul național electronic de plăți, ghiseul.ro, într-o platformă unică. Prin includerea tuturor serviciilor electronice disponibile și accesibilizarea lui prin schema de e-identitate națională, conform cadrului normativ european, serviciile publice electronice vor fi disponibile și accesibile și transfrontalier, pe baza nodului eIDAS; o Demararea implementării Platformei Naționale pentru Interoperabilitate - Implementarea principiului once only și a arhitecturii de interoperabilitate bazate pe un management de API-uri puse la dispoziție de toate instituțiile publice care dețin registre de date naționale. Infrastructura tehnică va permite accesul la registre în mod rapid, sigur și flexibil, asigurând integritatea, disponibilitatea și confidențialitatea datelor; o Inițierea unor proiecte pilot pentru adoptarea tehnologiilor avansate din spectrul automatizării, robotizării și inteligenței artificiale pentru eficientizarea utilizării resursei umane; o Identitate digitală. Prin Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), vom pune la dispoziția fiecărui român o identitate digitală, în mod gratuit, printr-o aplicație dezvoltată la cel mai înalt nivel de siguranță în UE. Astfel, cetățenii se vor putea autentifica printr-un singur set de credențiale în raport cu statul (utilizator și parolă), fără a mai fi nevoie să se prezinte în persoană la ghișeu. Astfel, se va extinde accesul diasporei la platforme precum ghiseul.ro; o Crearea unui portofel digital/pașaport digital, disponibil fiecărui român, care să conțină toate datele pe care statul le deține despre respectivul cetățean, interoperabil cu sistemele deja existente și cele prognozate (portofoliul educațional digital, cazierul judiciar, permis auto digital etc.): o Platforma națională pentru competențe digitale. Printr-un parteneriat public-privat, ministerul cercetării, inovării și digitalizării va lansa platforma pentru competențe digitale la nivel național. Prin aceasta, companiile din domeniul IT&C vor fi implicate într-un efort național pentru alfabetizarea digitală a peste 80% dintre români până în 2030 – în medie, un milion de români anual. Parte din acest efort va fi susținut prin PNRR, prin investiția dedicată modernizării a peste 1.000 de biblioteci din întreaga țară, unde peste 100.000 de români vor beneficia de cursuri de formare de competențe digitale; o Elaborarea unor programe pentru dezvoltarea competențelor digitale ale angajaților din sectorul public, ale angajaților din sectorul privat și ale cetățenilor României și asigurarea implementării acestora, în colaborare cu sectorul privat și societatea civilă – inclusiv derularea de programe de formare pentru funcționarii publici, pentru dobândirea de competențe digitale la nivel local, prin DIH-uri. Obiectivul final este acela de a avea un nivel minim de competențe digitale pentru orice angajat în sistemul public din România; o Dezvoltarea, în parteneriat cu mediul universitar și reprezentanții mediului de business, a unor MOOCs (massive open online courses) dedicate funcționarilor publici pentru a facilita achiziția de competențe digitale de bază și avansate într-un timp scurt și cu costuri reduse; o Evaluarea recurentă (anuală) a competențelor digitale pentru elevii din ciclul primar, gimnazial și liceal și implementarea de intervenții educaționale personalizate pentru a facilita dobândirea de competențe digitale, inclusiv alfabetizare media și securitate cibernetică, cu prioritate în zonele insuficient deservite. Suplimentar, noi tehnologii vor fi integrate la nivelul sistemelor de învățământ pentru ca acestea să fie adaptate noilor realități și să corespundă exigențelor pieței muncii; o Atragerea, reținerea și formarea profesioniștilor în IT&C de la nivelul administrației publice în vederea dobândirii de competențe digitale la un nivel avansat, prin programe de reskilling și upskilling, coroborat cu platforme interactive de transformare digitală în managementul funcției publice, și identificarea soluțiilor pentru retribuirea lor la nivelul pieței; o Sprijin pentru IMM-uri în vederea perfecționării și recalificării angajaților din firme, prin intermediul unei scheme lansate prin PNRR, sub formă de granturi pentru dezvoltarea competențelor avansate în tehnologii emergente a angajaților din peste 2.000 de întreprinderi mici și mijlocii; o Asigurarea securității cibernetice a entităților publice și private care dețin infrastructuri cu valențe critice, creșterea rezilienței și a securității cibernetice a serviciilor de infrastructură ale furnizorilor de servicii de internet pentru autoritățile publice din România, și crearea de noi competențe de securitate cibernetică pentru societate și economie; o Modernizarea clădirii Virgil Madgearu din Calea Dorobanților 15-17, ce aparține Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică din cadrul Academiei de Studii Economice din București, pentru dezvoltarea unui centru de excelență în digitalizare și securitate cibernetică.

1. 0Original