10. 9. MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR

România, alături de celelalte state membre, își asumă angajamentul Uniunii Europene de creștere a ambiției și a eforturilor cu scopul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice în vederea îndeplinirii obiectivelor Acordului de la Paris, precum și în contextul adoptării Pactului Ecologic European. Guvernul va utiliza șansa oferită de aceste angajamente pentru a transforma societatea și economia națională, contribuind la obiectivul unei dezvoltări sustenabile, ținând însă cont și de impactul social și regional al acestui proces. Tranziția trebuie să fie percepută ca fiind justă, pentru a putea fi susținută pe termen lung la nivelul întregii societăți. Guvernul va urmări asigurarea echității tranziției și a caracterului durabil al soluțiilor propuse. Riscurile tranziției pot fi limitate printr-o împărțire justă a costurilor și a eforturilor între sectoarele economice și prin favorizarea inovației. Vor fi implementate schimbări structurale în măsură a susține pe termen lung locurile de muncă și economia. Guvernul își propune o tranziție echitabilă în domeniul mediului și schimbărilor climatice, care să contribuie la atingerea obiectivelor de a avea un nivel minim de poluare, orașe mai curate, un grad cât mai mare de reciclare a deșeurilor, identificarea și utilizarea de noi surse de energie regenerabilă, protejarea patrimoniului natural și implementarea unei economii circulare performante, un management sustenabil al resurselor de apă, reducerea poluării aerului, apei și solurilor. Acesta trebuie să fie integrată în acțiunile colective ale UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) cu cel puțin 55% în 2030 și atingerea neutralității climatice în 2050. Totodată, România își propune să transpună și să aplice Pactul verde european (Green Deal), strategiile, planurile și legislația acțiunilor-cheie aferente prin elaborarea și implementarea unui Pact verde pentru România, care să particularizeze obiectivele europene la realitățile și posibilitățile naționale, așa încât noul cadru de dezvoltare durabilă, justă și inclusivă să asigure o tranziție ecologică eficientă economic, acceptată social și axată pe competitivitate, inovație și decarbonizare. Pentru a transpune cât mai deplin în termeni interni Legea europeană a climei (2021) și după modelul celorlalte state membre, se va elabora și adopta o Lege privind protecția climei în România. Această transformare a modului de a produce, de consum și de existență socială va avea la bază respectarea echilibrului între ecologie și justiție socială, așa încât nicio nouă măsură ecologică să nu contribuie la creșterea inegalităților sociale, printr-o evaluare pertinentă și măsuri de ajustare și compensare, după caz. Printre obiectivele prioritare sunt vizate: • Elaborarea, revizuirea și aplicarea noului Plan Național de Gestionare a Deșeurilor, în vederea trecerii la economia circulară. • Dezvoltarea durabilă a pădurilor (prin reducerea tăierilor ilegale de arbori, conservarea pădurilor cu valoare ridicată de conservare, dar și gospodărirea durabilă a acestora). • Combaterea poluării aerului, apelor și solurilor (ceea ce implică drept priorități definitivarea și aplicarea planurilor de gestionare și supraveghere a calității aerului în marile orașe, încetarea procedurilor de infringement și implementarea la nivel naționale a Planului European „poluare zero”). • Implementarea urgentă a unui Program de măsuri pentru ecologizarea siturilor contaminate și introducerea acestora în circuitul economic normal pentru a reda aceste spații comunității. • Transformarea Fondului pentru mediu în Fondul pentru mediu și climă, cu o importantă componentă de atragere și valorificare a fondurilor europene în materie. • Crearea Consiliului Științific Consultativ pentru Climă, care să fundamenteze științific politicile naționale privind clima și mediul și să urmărească aplicarea lor corespunzătoare, și a Pactului pentru climă sub forma unui mecanism permanent de dialog și consultări între autoritățile publice, specialiști, industrie și societatea civilă pe problemele tranziției energetice și climatice. • Protejarea patrimoniului natural și un management eficient al resurselor, va reprezenta o direcție prioritară de acțiune. Principiile coordonatoare ale politicilor de mediu: • Îmbunătățirea integrării politicilor de mediu și a coerenței politicilor sectoriale din punctul de vedere al aplicării principiilor dezvoltării durabile. • Îmbunătățirea infrastructurii de mediu și reducerea decalajului existent față de alte state membre ale UE, cât și între regiunile de dezvoltare. • Prevenirea riscurilor și diminuarea efectelor calamităților naturale pentru creșterea gradului de siguranță a cetățenilor. • Îmbunătățirea managementului deșeurilor și substanțelor periculoase la nivel național. • Susținerea și promovarea producției de energie din surse alternative, regenerabile și nepoluante. • Conservarea biodiversității și utilizarea durabilă a componentelor sale, precum și evaluarea economică a serviciilor eco-sistemice. • Reducerea poluării și îmbunătățirea calității aerului. • Prevenirea și limitarea efectelor negative ale schimbărilor climatice, implementarea măsurilor pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. • Îmbunătățirea calității vieții prin asigurarea unui mediu sănătos în cadrul comunităților și susținerea unei alimentații sănătoase. • Modernizarea și întărirea capacității administrative/ instituționale în domeniul mediului; • Îmbunătățirea gradului de conștientizare, informare, consultare și participare a tuturor cetățenilor în luarea deciziilor privind mediul. • Administrarea/managementul integrat, unitar și coerent al ariilor naturale protejate prin întărirea capacității instituționale a Agenției Naționale a Ariilor Naturale Protejate (ANANP).