6. MINISTERUL ECONOMIEI, ANTREPRENORIATULUI ȘI TURISMULUI

Precum întreaga țară și întreaga societate, economia traversează o perioadă complicată. Traversăm un reviriment economic după anul 2020, atunci când motoarele economiei globale au mers la relanti. Asistăm și la o creștere a prețurilor, existând un apetit crescând pentru investiții, dar încrederea consumatorilor fluctuează. Cu alte cuvinte, există șanse și oportunități majore, dar și amenințări semnificative. Fiecare dintre acestea trebuie adresate în parte. Nu ne mai permitem luxul să generalizăm lucrurile. Trebuie să acționăm ferm, hotărât, pentru că sănătatea unei țări se măsoară și după sănătatea economiei sale. România poate să depășească acest moment dificil doar prin investiții. Acestea trebuie să se întâmple deopotrivă în sectorul public și în sectorul privat. Investițiile în sectorul privat asigură efervescență economică, creează inovare, aduc plus-valoare, contribuie la echilibrarea balanței comerciale. Investițiile în sectorul privat reduc decalajele de concurență față de alte țări și permit readucerea la viață a unor sectoare de activitate și companii care pot să contribuie la crearea de prosperitate în societate. Un Guvern responsabil este un guvern care acționează echilibrat, intervenind acolo unde este cazul, fără să cadă pradă unor sloganuri ideologice. Trebuie să facem ceea ce este necesar, pentru că, la finalul zilei, nu ideologia plătește salariile angajaților. De aceea, în economie vom continua să facem ceea ce trebuie: să oferim sprijin pentru redresarea operatorilor economici afectați de pandemie, să elaborăm și să gestionăm scheme de ajutor pentru firmele care așteaptă un ajutor de stat, după ce vreme de mulți ani au contribuit prin taxe și impozite la veniturile statului, vom căuta să generăm sinergii economice între sectorul public și privat, inclusiv prin Parteneriate Public-Private, pentru că vorbim despre economia românească, nu economia sectorului privat și economia sectorului public. Mediul economic este cuprinzător: nu există doar servicii, nu există doar producție, nu există doar IT&C, nu există doar industrie, nu există doar comerț, nu există doar consum. Toate, împreună, reprezintă economia românească. Toate, împreună, trebuie să funcționeze. România are o bază industrială încă relevantă. Acest lucru trebuie dezvoltat și încurajat. Industria creează plus valoare pe orizontală economiei și implică numere mari de angajați. Contrar percepției generate, industria României nu este un morman de fiare vechi și nici nu trebuie tratată astfel. Acolo unde activitatea se poate dezvolta, trebuie să sprijinim producția prin investiții și să sprijinim activitatea comercială facilitând accesul la noi piețe de desfacere. Acolo unde nu sunt mari șanse de reviriment, trebuie să găsim soluțiile pentru a salva activele și oamenii care lucrează în acele societăți. Industria națională de apărare poate să producă și să lucreze pentru acoperirea necesarului MApN, în strânsă colaborare cu acesta, dar și pentru piețe externe. Este necesară doar o viziune, bună-credință și interes onest. Industria de minerit non-energetic are încă valoare, prin resursele utile aflate în haldele și iazurile companiilor. Pentru a transforma un munte de steril în venituri reale la buget și în prosperitate pentru români este necesară o viziune corectă, o abordare onestă și curajoasă. Industria ușoară românească, cu capital privat, are nevoie de susținere pentru a ajunge în fața viitorilor parteneri străini. Toate aceste lucruri se pot face, dacă ne dăm cu adevărat interesul. Este o realitate evidentă că avem nevoie de o politică industrială și o politică de reindustrializare națională, completă și complexă. Vorbim aici și de clustere industriale, dar și de industrii creative, vorbim și de producție, dar și de inovație, acolo unde putem să avem un cuvânt de spus. În companiile cu capital de stat trebuie să recuperăm, pe cât posibil, timpul pierdut. Trebuie să le alocăm banii de care au nevoie să opereze, să le ajutăm să intre pe noi piețe sau să recupereze piețe tradiționale, să le ajutăm să se retehnologizeze. Îndeplinirea condițiilor și obiectivelor impuse de guvernanța corporativă este un aspect pe care îl vom urmări, iar Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă instrumentul prin care putem să realizăm acest deziderat. Prin implementarea PNRR se vor adopta măsuri pentru îmbunătățirea competitivității, rezilienței, adaptabilității și securității întreprinderilor. Anul 2022 va însemna lansarea proiectelor propuse spre finanțare. Va fi elaborată Strategia națională axată pe transformarea digitală a întreprinderilor și pe promovarea interacțiunilor digitale dintre stat și întreprinderile private. Sunt necesare măsuri specifice pentru a sprijini digitalizarea IMM-urilor și pentru a spori gradul de conștientizare cu privire la relevanța și beneficiile adoptării tehnologiilor digitale. Prin PNRR ne propunem ca tranziția verde și cea digitală să fie favorizate și prin stimularea cooperării dintre mediul academic/de cercetare și mediul de afaceri, facilitând transferul de tehnologii moderne și sporind competitivitatea firmelor. Potențialul turistic al României trebuie să se transforme din slogan în realitate economică. Avem nevoie de Organizații de Management al Destinațiilor, la fel cum avem nevoie de promovare internă și externă. Pandemia COVID-19 trebuie transformată într-o oportunitate pentru turismul românesc. Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului este una dintre cele mai importante instituții aflate în coordonarea Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului. Totuși, având în vedere că palierul suplimentar birocratic – administrativ de la nivel regional scade flexibilitatea organizațională și întârzie răspunsul de la nivel local, este necesară implementarea rapidă a reorganizării ANPC . Măsuri pentru echilibrarea balanței comerciale a României, promovarea exportului și susținerea investițiilor incoming/outgoing. Programe pentru susținerea comerțului exterior: Ecosisteme industriale vizate: Planul Național de Redresare și Reziliență