1. Continuitate strategică în cadrul NATO şi UE

1. Continuitate strategică în cadrul NATO şi UE • Consolidarea participării României la procesele politice şi de planificare a apărării de la nivelul NATO şi angajarea substanţială în dezvoltarea politicilor, proceselor şi proiectelor ce vizează dimensiunea apărării la nivelul UE. Mecanismele pentru atingerea acestui obiectiv vizează: implementarea posturii aliate de descurajare şi apărare căreia i s-au subsumat măsurile de asigurare aferente Planului de acţiune al Alianţei pentru creşterea capacităţii operaţionale / RAP, pregătirea şi punerea la dispoziţia Alianţei a capabilităţilor pentru Forţa de răspuns consolidată a NATO, participarea la eforturile NATO de proiectare a stabilităţii dincolo de graniţele aliate, inclusiv pe palierul combaterii terorismului, participarea la iniţiativele de implementare a Strategiei Globale a UE pe dimensiunea de securitate şi apărare, precum şi sincronizarea implicării în proiectele celor două organizaţii (în special NATO Smart Defence, UE Pooling and Sharing, respectiv Cooperarea Structurată Permanentă) cu priorităţile naţionale de apărare. • Operaţionalizarea deplină, respectiv funcţionarea optimă, pe teritoriul statului român, a structurilor aliate de comandă-control aferente măsurilor de asigurare RAP (Comandamentul Diviziei Multinaţionale pentru Sud-Estul Europei, Unitatea de integrare a forţelor NATO şi Modulul NATO de comunicaţii şi informatică dislocabil), respectiv a proiectelor aferente prezenţei aliate înaintate (tFP) (Comandamentul Brigăzii Multinaţionale Sud-Est, Cadrul de instruire multinaţională intensificată la nivel întrunit, Iniţiativa Regională de Instruire Aeriană Integrată), simultan cu evidenţierea, în continuare, a importanţei acestora în cadrul Alianţei. Concomitent, continuarea angajamentului României la implementarea prezenţei înaintate consolidate dedicate nordului flancului estic al NATO. • Continuarea demersurilor pentru conştientizarea la nivelul structurilor decizionale ale NATO şi UE a importanţei stabilităţii regionale a Sud-Estului European, în cadrul stabilităţii globale şi, preponderent, a importanţei strategice pe care NATO şi UE trebuie să le acorde regiunii extinse a Mării Negre. • Continuarea participării la exerciţii şi activităţi de instruire în comun - participarea activă la Iniţiativa Forţelor Interoperabile şi la exerciţiile înscrise în Programul Militar de Instruire şi Exerciţii. Identificarea exerciţiilor naţionale care pot fi conectate cu cele planificate la nivel NATO şi desfăşurarea în comun a acestora. • Valorificarea formatelor regionale de cooperare, formale şi informale, precum şi consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA pe dimensiunea militară. • Politica de Securitate şi Apărare Comună a UE reprezintă un proiect la care România trebuie să aibă o contribuţie importantă şi să-şi proiecteze viziunea privind securitatea regională în conţinutul acestei politici. Astfel, promovarea priorităţilor naţionale în domeniul PSAC, în perspectiva deţinerii de către România a Preşedinţiei semestriale a Consiliului UE, în 2019, reprezintă un obiectiv esenţial.

1. 0Original