CONSTRUIM HIDROCENTRALA DE POMPAJ TARNIȚA ȘI FINALIZĂM LUCRĂRILE LA TOATE HIDROCENTRALELE ÎN CURS DE CONSTRUIRE
Documentul original
Pagina 32-33 ↗CONSTRUIM HIDROCENTRALA DE POMPAJ TARNIȚA ȘI FINALIZĂM LUCRĂRILE LA TOATE HIDROCENTRALELE ÎN CURS DE CONSTRUIRE Finalizarea hidrocentralelor aproape terminate și lăsate în paragină, în urma unor protestele pseudo-ecologice vehemente venite din partea unor ONG-uri care subminează de fapt atât autonomia energetică a României, cât și producerea unei energii curate, „verzi”, intrând astfel în contradicție cu propriile programe „de mediu” va fi o prioritate a guvernului AUR, în asigurarea suveranității energetice a României. România beneficiază de un potențial ridicat al resurselor hidroenergetice. Dintr-un total al potențialului teoretic liniar de aproximativ 70,0 TWh/ an, potențialul teoretic liniar al cursurilor de apă interioare este de aproximativ 51,5 TWh/an, iar cel al Dunării (doar partea românească) este evaluat la cca.18,5 TWh/an. Estimările actuale privind potențialul tehnico-economic amenajabil, diminuat în urma reglementărilor pentru protecția mediului („Natura 2000”) arată că față de cei 40,5 TWh/an energie estimată în 1990, în anul 2018 potențialul tehnico-economic amenajabil s-a redus la circa 27,10 TWh. Conform schemelor de amenajare complexă concepute înainte de 1990, potențialul hidroenergetic tehnic amenajabil este de cca. 40,5 TWh/an, din care cca. 11,6 TWh/an revin Dunării, iar pe râurile interioare se poate valorifica un potențial cca. 24,9 TWh/an, prin centrale cu puteri instalate mai mari de 3,6 MW, iar restul de 4,0 TWh/an în centrale mai mici. La nivelul anului 2021, restul de potențial hidroenergetic tehnic care ar mai putea fi amenajat în Romania este apreciat ca fiind de cca. 10,30 TWh/an. Din acest punct de vedere, ținând cont de faptul că energia hidro este o energie curată, fără emisii de carbon, deci catalogată drept energie verde, România trebuie să valorifice la maximum potențialul hidroenergetic pe care îl are. În primul rând vor fi finalizate invesțiile începute, apoi cele proiectate și neîncepute și ulterior restul. Un criteriu de departajare între invesțiile din aceeași grupă vor fi și indicatorii tehnico - economici (fezabilitatea). În România există capacități hidroenergetice în care au fost investite sume imense de la bugetul de stat, dar care până în prezent nu au fost finalizate (hidrocentrala Răstolnița - realizată în proporție de 98%, hidrocentrala Bumbești – realizată în proporție de 90%, hidrocentrala Dumitra – realizată până la 98%, lacul de acumulare Surduc, realizat în proporție de 50%, fiind deservit de Hidrocentrala Nehoiașu). Finalizarea și punerea în funcțiune a tuturor acestor capacități hidroenergetice din România va contribui la reducerea deficitului de energie din sistem cu care ne confruntăm în prezent și va contribui la obtinerea independența energetice.