Toate greșelile decidenților din industria energetică din ultimii 20 de ani

Toate greșelile decidenților din industria energetică din ultimii 20 de ani 2016: RADET a fost declarat în faliment în 2016, acumulând datorii de 3,8 miliarde lei către Elcen, care la rândul său avea datorii de 1,9 miliarde lei către Romgaz. 2016: Falimentul Elcen, care asigura aproximativ 5% din Sistemul Energetic Național (SEN), a scos la lumină contractul oneros cu WIEE - Wintershall, o subsidiară a Gazprom Germania. 2017: ANRM a stabilit ca acciza pe gaz să fie calculată pe baza prețului de la bursa din Viena, o bursă influențată de Gazprom. 2018: Deși trebuia să fie funcțională din 2018 termocentrala de la Iernut (460 MW, aproximativ 5% din consumul național) continuă să fie amânată. 2022: Termocentrala de la Mintia a fost vândută pentru 91 milioane euro unor investitori din afara țărilor aliate, în condițiile în care retehnologizarea acesteia costase peste 365 milioane de euro. 2022: Prin două ordonanțe de urgență, Guvernul PSD-PNL a decis închiderea unor capacități securitare de 660 MW, fără a pune nimic în loc. Parlamentul a modificat ordonanțele, permițând funcționarea lor temporară. dezvoltarea lui, România împreuna cu operatorul de transport va trebui să iși impună propria politică, energia importată să fie la cele mai mici prețuri și astfel să evităm prețurile supraevaluate ale partenerilor de pe piața din vestul Europei. Un proiect extrem de important în sectorul transportului de energie electrică, în contextul mixului energetic actual, și cu un rol de echilibrare a sistemului este reprezentat de construcția CHEAP Tarnița-Lăpuștești, cu o putere instalată de 1.000 MW, proiect ce trebuie introdus în lista obiectivelor strategice. Acest proiect a fost marginalizat de actuala clasă politică, în ultimi 30 de ani, din lipsă de interes și de neprofesionalism. Având în vedere faptul ca în decursul unei zile în sistemul energetic național există atât surplus de energie (generat de sursele instabile fotovoltaice și eolian), cât și deficit, pentru atenuarea deficitului și asigurarea independenței energetice va fi necesar ca surplusul de energie să se stocheze în amenajări hidroenergetice de tip CHEAP, urmând ca acest surplus să fie utilizat în momentul în care există deficit. Dezvoltarea acestor sisteme de stocare va conduce în mod obligatoriu și la dezvoltarea rețelei electrice de transport (RET). În vederea creșterii integrării de surse regenerabile și creșterii capacităților transfrontaliere, sunt investiții pentru dezvoltarea RET care necesită prioritizare: LEA 400 kV dublu circuit Cernavodă – Stâlpu, cu un circuit intrare/ ieșire în stația Gura Ialomiței, cu termen de finalizare în anul 2023. Linia este realizată în proporție de 80%. Proiectul trebuie corelat cu trecerea la 400 kV a axului Brazi Vest – Teleajen – Stâlpu care are termen de finalizare în anul 2025. LEA 400 kV dublu circuit (un circuit echipat) Smârdan – Gutinaș cu termen de finalizare în anul 2024. Lucrările de execuție sunt în curs de derulare. LEA 400 kV Porțile de Fier – Reșița cu punere în funcțiune în anul 2024. Tronsonul LEA 400 kV Porțile de Fier – Anina (linie nouă) este în execuție, iar tronsonul LEA 400 kV Anina – Reșița necesar a fi reabilitat este realizat în proporție de 90%. LEA 400 kV dublu circuit Reșița – Timișoara - Săcălaz cu termen de finalizare în anul 2025. LEA 400 kV dublu circuit Timișoara - Săcălaz - Arad cu termen de finalizare în anul 2027. Proiectul tehnic și Caietul de sarcini pentru lucrările de execuție sunt în curs de elaborare. Mărirea capacității de transport a LEA 220 kV Stejaru – Gheorgheni și LEA 220 kV Gheorgheni – Fântânele cu termen de finalizare în anul 2024. LEA 400 kV dublu circuit (un circuit echipat) Constanța Nord – Medgidia Sud cu termen de finalizare în anul 2028. LEA 400 kV Tulcea Vest – Isaccea circ. 2 cu termen de finalizare în anul 2030. LEA 400 kV Gădălin – Suceava cu termen de finalizare în anul 2030; Reconductorarea LEA 220 kV din axul Urechești – Târgu Jiu Nord – Paroșeni – Baru Mare – Hășdat cu termen de finalizare în anul 2030. Toate aceste proiecte și investiții în domeniul transportului de energie vor fi prioritizate. Conform legislației românești de transpunere a directivelor și regulamentelor europene, Planul european de dezvoltare pe 10 ani, denumit in continuare TYNDP („Ten – Year Network Development Plan”) este rezultatul unui proces care începe, într-o durată de de doi ani, cu elaborarea unor scenarii sau viziuni privind modul în care sistemul energetic românesc va contribui la atingerea obiectivului energetic și climatic până în 2030 și a viziunii de decarbonizare, până în 2050.

1. 0Original