CULTURA E LA FEL DE IMPORTANTĂ CA APĂRAREA

CULTURA E LA FEL DE IMPORTANTĂ CA APĂRAREA AUR este conștient de rolul fundamental al culturii și de funcția acesteia în menținerea identității naționale. AUR consideră cultura tot atât de importantă ca apărarea, primul cer al fiind cel al spațiului simbolic. Promovarea culturii de înalt nivel pentru fiecare este în sine un prim pas important în protejarea societății de „cultura anulării”, de „progresism” și de ideologia de gen. Susținem și vom finanța instituții de cultură, proiecte, persoane care vor întări demnitatea națională, care vor pune în valoare prin creații culturale istoria românilor, literatura națională, valorile românești, încurajând totodată libertatea de creație de valoare universală. Limba română constituie un element de bază al identității noastre naționale. În plan intern, limba română va fi protejată prin reconsiderarea rolului școlii și al mass-media. Limba română își va recăpăta statutul de materie fundamentală în școală, dimpreună cu Abecedarul, Caligrafia, Literatura și Gramatica. Posturile de radio-televiziune, teatrul vor fi încurajate să se exprime cât mai frumos și decent, pentru ridicarea maselor, nu pentru grobianizare și vulgaritate. Nu vom interzice, dar nu vom finanța asemenea proiecte. CNA, din poliția gândirii va fi transformată în organism care, în colaborare cu Academia Română, va elabora ghiduri și recomandări pentru exprimarea corectă, estetic plăcută pentru jurnaliști, administrația locală și centrală, pentru ONG-uri cu activități cultural-educative, muzicieni, alți actori din spațiul public. După modelul altor state, se vor institui cote privind numărul de ore pe zi ale emisiunilor de muzică modernă, în limba română. „Romgleza” va fi descurajată în exprimarea publică, prin activități de publicitate și educație culturală de masă, prin normative speciale, acolo unde este posibil (în zona reclamelor, de pildă, a dicționarelor telefoanelor și computerelor etc.). Academia Română va fi încurajată să publice „Dicționarul limbii române” pe mai multe niveluri de competență lingvistică (academică, școlară, generalistă). „Dicționarul Limbii Române literare” va fi reperul limbii vorbite, și nu invers. „Ziua Limbii Române”, „Ziua Culturii Române” și personalitățile reprezentative ale culturii și istoriei naționale vor fi marcate și tratate cu respectul cuvenit de către autoritățile locale și centrale, administrative și școlare. Școlile vor organiza excursii cu profil literar și istoric, iar turismul cultural va beneficia de programe speciale de suport: atât de pregătire a agenților de turism, cât și de tichete special destinate turismului cultural. Subvențiile și bugetele locale și centrale alocate unor sărbători fără miză culturală, sau unor activități care promovează analfabetismul cultural, vor fi redirecționate către adevăratele sărbători. Statul nu va mai susține spectacole, lucrări artistice care atacă fibra identitară a persoanei și a societății, care proferează scatologicul și atacă copilăria. Limba română trebuie respectată ca limbă oficială pe întreg teritoriul. În prezent, ea are statut de limbă oficială și în Republica Moldova, provincia autonomă Voivodina, fiind limbă oficială și de lucru a Uniunii Europene (1/24) și a Uniunii Latine (1/6) și limbă liturgică în Sfântul Munte Athos (1/3). De asemenea, româna a deținut până de curând statutul oficial de limbă locală și regională în regiunile Cernăuți și Transcarpatică, din Ucraina. Un număr de circa 6 milioane de cetățeni români locuiesc peste hotare, iar peste 5 milioane de etnici români din comunitățile istorice sau persoane aparținând filonului lingvistic și cultural românesc locuiesc în diverse țări. În multe state străine există publicații de limbă română, posturi sau emisiuni radio și televizate în limba română: SUA, China, Vatican, Israel, Franța, Germania, Marea Britanie, Ucraina, Rusia, Austria, Italia, Spania și Canada. Cea mai mare problemă o constituie statutul limbii române și situația drepturilor omului pentru românii din comunitățile istorice, din statele din jurul României, care fie nu recunosc pe români ca minoritate, fie nu le acordă drepturile cuvenite. AUR consideră că româna, ca limbă oficială a României, trebuie protejată prin lege pentru o funcționare plenară în toate domeniile vieții sociale. În acest sens, vom propune completarea și perfecționarea cadrului legislativ național, astfel încât acesta să permită implementarea unor politici lingvistice cuprinzătoare pe plan intern și extern. De asemenea, AUR consideră necesară protejarea prin lege a dialectelor istorice ale limbii române comune: aromân, meglenoromân și istroromân și promovarea acestor dialecte în comunitățile dialectale românești din Balcani. AUR pledează pentru înființarea, după modele de bună practică (cum sunt, bunăoară: Anglosfera, Organizația interguvernamentală a Francofoniei, Uniunea Lingvistică Olandeză, Comunitatea țărilor de limbă portugheză, Organizația arabă pentru educație, cultură și știință, Organizația internațională pentru cultura turcă, Organizația statelor ibero-americane), a unei Organizații interguvernamentale a Românofoniei, din care să facă parte, ca fondatoare, România și Republica Moldova și care să rămână deschisă aderării, cu statut de membru deplin sau observator, oricărui alt stat sau regiuni în care o parte din populația istorică sau emergentă folosește limba română și dialectele ei istorice.

1. 0Original