TRANSFORMĂM ÎN DIRECȚII DIN CADRUL ALTOR STRUCTURI ALE STATULUI ORGANISME DE CONTROL PRECUM ASF, ANRE, CONSILIUL CONCURENȚEI Ș.A.
Documentul original
Pagina 97-98 ↗TRANSFORMĂM ÎN DIRECȚII DIN CADRUL ALTOR STRUCTURI ALE STATULUI ORGANISME DE CONTROL PRECUM ASF, ANRE, CONSILIUL CONCURENȚEI Ș.A. Imediat după Revoluția din 1989, reducerea numărului angajaților de la stat a constituit un obiectiv care nu s-a realizat niciodată. Dimpotrivă, chiar se poate observa că au mai crescut foarte mult în anumite domenii. În contextul reducerii numerice a populației României, aparatul bugetar al Statului a crescut permanent, fapt care conduce în prezent la o presiune din ce în ce mai mare pe bugetul de stat și bugetele autorităților publice locale. Reorganizarea unor instituții publice, precum cele enumerate în titlu, cu personalitate juridică, în care conducătorul instituției are calitatea de ordonator de credite și se finanțează integral sau parțial din venituri proprii este o necesitate majoră, atât prin reducerea cheltuielilor cu personalul, în special cel de conducere, precum și în luarea unor decizii la nivel de ministru sau prim-ministru, dacă se vor subordona direct acestuia sau Secretariatului General al Guvernului. Realitatea este că aceste instituții de monitorizare și control ale pieței, fiecare pe domeniul său de activitate, au devenit un loc de sinecuri politice, având structuri stufoase, cu compartimente de resurse umane, financiar-contabilitate, asigurare logistică etc. Transformarea lor în Direcții, în cadrul unor ministere (A.S.F. la Ministerul de Finanțe, ANRE la Ministerul Energiei, Consiliul Concurenței la Secretariatul General al Guvernului sau Ministerul Economiei) va conduce la: - reducerea majoră a posturilor de conducere și a numărului de angajați total și implicit a costurilor cu acestea - un control mai activ asupra cheltuielilor efectuate în cadrul lor, - monitorizarea mai serioasă a activității personalului din cadrul instituției. Salariile foarte mari pe care le are conducerea acestor instituții nu sunt în concordanță cu responsabilitatea și mai ales cu eficiența lor. Așa-zisul „control parlamentar” al acestor instituții este un nonsens și se întâmplă doar în România. În statele europene, sau SUA, Japonia, Israel, Canada, controlul lor este efectuat de către guvern, prin ministerele de resort. Un exemplu arhicunoscut din România este ANRE, unde câteva persoane stabilesc prețul energiei electrice și al gazelor naturale, pentru toată Țara. Astfel, independența organismului de reglementare este greșit tratată ca independență totală față de orice altă structură a statului, ceea ce este o absurditate. Este o greșeală strategică ca un grup de directori fără pregătire și experiență în domeniile energetice și economice, necesare acestei forme de activitate, să determine tarifele și politicile tarifare al celui mai important produs economic, de care depind toate celelalte prețuri. Începând cu 1990, crearea unui sistem modern și eficient de administrație publică a fost considerată o prioritate pentru Guvernul României. Cu toate acestea, nu s-au putut mobiliza resursele necesare pentru un cadru legislativ și instituțional necesar administrației publice centrale și locale și, în special, pentru implementarea eficientă a măsurilor de reformă. Cauzele care au determinat imposibilitatea aplicării unei reorganizări reale în administrație au fost: