REFORMA ADMINISTRATIVĂ: COMASAREA ÎN 15 JUDEȚE ȘI REDUCEREA CU DOUĂ TREIMI A UNITĂȚILOR TERITORIALE ȘI INSTITUȚIILOR PUBLICE

REFORMA ADMINISTRATIVĂ: COMASAREA ÎN 15 JUDEȚE ȘI REDUCEREA CU DOUĂ TREIMI A UNITĂȚILOR TERITORIALE ȘI INSTITUȚIILOR PUBLICE Reducem drastic numărul de membri de partid din administrația publică locală și centrală, prin scăderea cu două treimi a numărului total de unități administrativ-teritoriale și a numărului instituțiilor publice. Bucureștiul va avea o singură administrație, care va include și actualele localități din Ilfov, Giurgiu și o parte din Călărași. Pentru fiecare localitate cu mai mult de 1.000 de locuitori, se va menține un birou informatizat de lucru cu cetățenii. Reforma Administrativ-teritorială este un subiect sensibil, la nivelul societății românești, existând, în mod tradițional, două curente de opinie divergente, unul pro și unul contra. Reducerea organelor de conducere ale instituțiilor statului este evident benefică, dar ea trebuie fundamentată și corelată cu dimensionarea adecvată a numărului angajaților din subordine. În prezent se aplică limitarea legală de maxim 12% posturi de conducere, la numărul total de salariați. Un fenomen aparte îl întâlnim însă la instituțiile din cadrul administrației locale. Primarul „inventează” necesitatea înființării unor departamente, pentru a avea baza legală de a „implementa” un șef al respectivului departament. Pe de altă parte, de 33 de ani sărăcia din România e o boală căreia nu i se aplică un tratament. Nimeni nu e interesat să-i analizeze cauzele și să-i aplice un tratament. Se tot pansează cu vouchere, cu pomeni electorale, cu promisiuni USL-iste, PSD-iste sau PNL-iste, cu grandomanii Iohanniste, Dragniste ș.a.m.d. De ce este România săracă, deși nu duce lipsă de fonduri? Să privim la noi în ogradă și apoi să comparăm cu ce se întâmplă la vecinii noștri europeni. Și vom descoperi o primă sursă a sărăciei și subdezvoltării - avem prea multe localități fărâmițate, cu o populație redusă, cu administrații falimentare, în care pompăm bani publici an de an, pentru a le ține pe linia de plutire. Și totuși aceste localități continuă să rămână în umbra sărăciei, de zeci de ani. Par captive unui cerc vicios, în care sărăcia și supraviețuirea sunt „stilul de viață” lăsat moștenire din generație în generație. Evităm să punem reflectorul pe CAUZĂ și să o tratăm. Din cele 3.228 de unități administrativ-teritoriale (UAT), adică orașe și comune, 103 de UAT-uri au sub o mie de locuitori, conform datelor de la ultimul recensământ. Județele cu cele mai multe comune care au sub o mie de locuitori sunt Hunedoara, cu 13 comune, și Alba, tot cu 13 comune. În Hunedoara, comuna cu cel mai mic număr de locuitori, dar care are totuși primărie și consiliu local, este Bătrâna, cu toate că la ultimul recensământ trăiau în localitate 88 de oameni. La fel e și cazul comunei Bunila, care are 247 de locuitori, conform ultimului recensământ. În județul Alba, cele mai mici localități cu primării sunt Râmeț (426 de locuitori) și Ponor (388 de locuitori). Sau cu 166 de locuitori, precum Brebu Nou. Sau cu 506 de locuitori, cum este comuna Chiliile. Avem 412 de comune, cu o populație sub 1.500 de locuitori. În plus, peste jumătate din localitățile din România au sub 3.000 de locuitori, în timp ce peste 75% au populația sub 5.000 de locuitori. Conform Legii salarizării unitare, un primar al unei comune de până în 1.500 de locuitori are un salariu brut de aproximativ 10.000 de lei, în timp ce viceprimarul are un salariu brut de circa 7.000 de lei, iar într-o primărie mai funcționează un secretar al instituției, un contabil și cel puțin doi sau trei responsabili de compartimentele (Juridic, Asistență Socială, Agricol, Urbanism, Stare Civilă și Administrație). Aceasta e structura comprimată la maxim și pentru care trebuie găsiți bani, inclusiv într-o comună care are doar câteva sute de locuitori. Consilierii locali sunt și ei remunerați cu 10% din indemnizația brută a primarului. Potrivit Codului Administrativ, localitățile cu o populație mai mică de 1.500 de locuitori au un Consiliu Local format din nouă membri. Sunt 1.329 de unități administrativ-teritoriale în România, ale căror cheltuieli cu salariile sunt mai mari decât veniturile proprii sau chiar veniturile totale. Avem clar o problemă. Care poate fi rezolvată astfel, prin comasarea județelor și a comunelor sub 3.000 de locuitori. În urma comasării, se vor obține importante economii la bugetul de stat și totodată vom avea UAT-uri viabile, care se pot întreține și se pot dezvolta. Bucureștiul, împreună cu actualele localități din Ilfov, Giurgiu și o parte din județul Călărași, va avea un singur primar și un singur consiliul local (general, sau metropolitan). Totuși, pentru eficiență administrativă cele 6 sectoare se vor menține ca subdiviziuni administrativ-teritoriale, fiind conduse de câte un manager public, în cadrul câte unui Centru Administrativ al Sectorului. Vor dispărea primarul, viceprimarii, secretarul general, consilierii locali de sector. Ceilalți angajați necesari (în măsura în care sunt necesari) bunei desfășurări a activității administrației locale a sectorului vor fi menținuți. Ținând cont de toate aceste aspecte și analizând toată structura Administrației Publice Locale, propunem următoarea forma organizatorică: Total Județe 15 Total UAT – uri în România 1141

1. 0Original