Ducem la bun sfârșit proiectele de infrastructură nefinalizate, cu constructori români
Documentul original
Pagina 91-92 ↗Ducem la bun sfârșit proiectele de infrastructură nefinalizate, cu constructori români Autostrăzi nefinalizate: Giurgiu-București-Suceava-Cernăuți, respectiv Bârlad-Chișinău, Iași-Cluj, Brașov-Ploiești-Tg. Mureș, Pitești-Sibiu, Satu Mare-Botoșani Finalizarea lucrărilor la calea ferată Vâlcele - Podul Olt Finalizarea lucrărilor la coridoarele de transport paneuropene IV, VII și IX Vom înființa o entitate de guvernare a Dunării. Odată înființată această entitate, aceasta va prelua de la MAE Strategia Dunării. Cu această ocazie, trebuie să depunem o activitate diplomatică intensă pentru înființarea unei axe fluviale transversale care să aibă drept culoar Dunărea, devenind astfel un actor important în problematică. Dunărea este una dintre cele mai importante rute de transport fluvial din Europa și oferă o conexiune vitală între Europa Centrală și de Est și Marea Neagră. Îmbunătățirea condițiilor de navigare pe Dunăre va spori eficiența transportului de mărfuri și ar reduce costurile de transport, făcând astfel regiunea mai atractivă pentru investiții și dezvoltare economică. Aplicarea convenției RAINWAT, unde România este inițiatoare dar nesemnatară (!), armonizarea regulamentelor de navigație Dunăre-Rin, adoptarea convenției transcontainer și transpalet reprezintă pași imediați pentru a putea demara problemele legate de modernizarea navelor fluviale, creșterea capacității de transport, creșterea interoperabilității și dezvoltarea transportului multimodal în contextul dezvoltării plăcii turnante a transporturilor reprezentată de portul Constanța. Toate acestea ar conduce la o dezvoltarea imediată a României care nu se poate face decât cu specialiști. De asemenea, dezvoltarea turismului fluvial va aduce beneficii semnificative pentru industria turistică locală. Dunărea are un potențial turistic considerabil, iar dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor turistice va atrage mai mulți vizitatori și va genera venituri suplimentare pentru comunitățile de-a lungul fluviului. Renaturarea Dunării reprezintă, la rândul ei, o problemă de interes național. Modernizarea și construirea de noi porturi și poduri pe Dunăre va îmbunătăți conectivitatea regională și va facilita schimburile comerciale și de călătorie. Infrastructura portuară și de poduri modernizată va asigura un mediu propice pentru dezvoltarea afacerilor și va încuraja investițiile în regiune. Este important să subliniem că implementarea Strategiei Dunării implică eforturi coordonate între diferite autorități naționale și internaționale, precum și colaborare cu alte țări riverane. Este nevoie de investiții semnificative și planificare aprofundată pentru a atinge obiectivele propuse. Beneficiile pe termen lung ale unei astfel de strategii vor fi remarcabile și vor contribui la dezvoltarea durabilă a regiunii și la consolidarea poziției Țării în cadrul Europei. Partidul AUR planifică finalizarea proiectului Canalului Dunăre – București. În anul 1943, un avocat, doctor în drept, pe numele său George P. Remetescu, edita o scurtă broșură, intitulată „București – port de Dunăre”: cu o prealabilă descriere a originii și istoricului orașului, lucrarea scotea în evidență importanța unei asemenea lucrări. Proiectul Canalului Dunăre – București, început de Ceaușescu cu doar câțiva ani înainte de Revoluție, la care lucrările de construcție au început în 1986 și au fost oprite în 1990. De atunci, nu au fost efectuate nici un fel lucrări de întreținere pentru a menține aceste investiții, care s-au deteriorat. Chiriac Avăndei, inginerul proiectant al canalului Dunăre – București, sublinia că „racordarea Capitalei la principala arteră de navigație transeuropeană va permite o legătura directă a Bucureștiului cu alte capitale și mari centre orășenești europene, precum Belgrad, Budapesta, Bratislava, Viena, Frankfurt, Duisburg, Rotterdam. Totodată, se asigură accesul direct la portul maritim Constanța, iar prin canalul Rin - Main - Dunăre la rețeaua europeană de căi navigabile. Sub aspect ecologic este de remarcat că vom avea o cale de transport de mare capacitate, mai nepoluantă decât transportul feroviar și cu mult mai puțin poluantă decât transportul rutier.” Valoarea totală a investiției a fost estimată la 1,44 miliarde de euro în vremea guvernului Vioricăi Dăncilă. Proiectul mai includea realizarea a două porturi în zona metropolitană a Capitalei, respectiv la 1 Decembrie și Glina, care acum nu se mai justifică. Portul de la Glina trebuia să deservească producția realizată în zona Danubiana și cele de pe platforma IMGB, unde acum se află blocuri de locuințe. Sunt menționate, în schimb, alte beneficii: