Dezvoltarea vocațională: „meseria, brățară de AUR”

Dezvoltarea vocațională: „meseria, brățară de AUR” Filiera vocațională a liceului, școlile de meserii, au ca scop crearea de educatori și învățători, respectiv dobândirea de către elev a unor meserii cu directă utilitate publică. În prezent există: - circa 765 de instituții care oferă ca atare sau au clase care califică în diferite meserii, cu durata de 3 ani - 83 școli profesionale și 33 licee pedagogice vs număr total licee de peste 1400 de unități Liceele profesionale - facilitarea stopării hemoragiei de meseriași calificați din Țară prin: - latura lor duală, - garantarea unui salariu atractiv cuprins în contractul dintre angajator, liceu și elev-tutore. Creșterea includerii populației de vârstă școlară și reducerea abandonului școlar, care, în România, este cel mai mare din UE (15,6% față de media UE de 9,9%) Reducerea șomajului tinerilor care, în România, este printre cele mai ridicate, fiind de aproape 20%. 2009: anul desființării liceelor și școlilor profesionale, învățământul profesional încorpora circa 72.000 de elevi și asigura o rată de angajare de aproape 58% Pentru sistemul universitar, bursa se va aloca după principiul meritocratic, dar și cu componentă socială: studenții vor beneficia de burse în primul rând în funcție de rezultatele la învățătură. În măsura bugetului alocat, studenții săraci au prioritate la un număr mărit de burse (eventual suplimentate). Pentru bursele de merit se vor institui examene riguroase, cu comisie de examen la nivelul universității, stabilită prin ordin al rectorului. Argumentul necesității majorării burselor este dat de statistica îngrijorătoare înregistrată în anul 2020. Ponderea persoanelor care au părăsit timpuriu școala în România a fost de 15,6% în anul 2020, obiectivul UE fiind de 9% până în anul 2030. Ponderea tinerilor neîncadrați profesional și care nu urmează niciun program educațional sau de formare în România a fost de 14,8% în 2020. Reducerea ratei părăsirii timpurii a școlii este esențială pentru a combate efectele pe termen lung asupra evoluției societății și a creșterii economice. Bursele, cele sociale în special, vor fi instrumente ale încurajării participării școlare, dar vor înceta de a fi mijloace de recrutare școlară, rămânând la rolul de facilitare a participării școlare și de încurajare a învățăturii, iar prin componenta lor „de merit”, a excepției în educație. Corelat cu salariul minim brut pe economie, valoarea bursei școlare va ajunge la 825 lei pe lună, înregistrând o creștere de trei ori față de valoarea actuală. În ceea ce privește bursele din sistemul universitar, acestea sunt deja de circa 900 lei, dar apreciem că acestea vor trebui recalculate, în sensul micșorării numărului lor, concomitent cu creșterea semnificativă a valorii – prin raportare la costurile cu viața, în orașele unde studenții învață.

1. 0Original