REINTEGRAREA UNIVERSITĂȚII ÎN ȚESUTUL SOCIAL – PRIORITATE NAȚIONALĂ PENTRU AUR
Documentul original
Pagina 81-82 ↗REINTEGRAREA UNIVERSITĂȚII ÎN ȚESUTUL SOCIAL – PRIORITATE NAȚIONALĂ PENTRU AUR AUR este convins de importanța strategică a învățământului superior ca nucleu al calității întregului sistem de învățământ și, pe termen mediu și lung, al calității clasei politice, al nivelului apărării naționale și, nu în ultimului rând, al atmosferei societății în ansamblu. Reintegrarea universității în țesutul social este o prioritate națională pentru AUR. În acest sens, pe lângă măsurile de mai sus, vom încuraja apariția și dezvoltarea unei rețele de laboratoare în universități, care să asigure legătura permanentă între cercetarea academică și economia națională și vom acorda programe, proiecte și granturi de cercetare pe probleme specifice ale societății și economiei naționale, vom acorda facilități fiscale întreprinderilor care vor accesa instrumente de cercetare și aplicații științifice produse în universitățile românești etc. Aceste proiecte vor putea fi multianuale, așa încât cercetarea aplicată complexă precum și cea fundamentală să se poată dezvolta organic și cu cât mai puține constrângeri financiar-birocratice. Cerințele ideologice vor fi eliminate. Limbajul aplicațiilor va fi cel firesc, dat de regulile limbii române, renunțându-și la actuala limbă de lemn, înțeleasă doar de promotorii industriei granturilor. Cercetarea va fi degrevată, astfel, de necesitatea de a avea personal specializat pentru a înțelege cerințele proiectelor. Finanțarea din fondurile publice a universităților private, precum și privatizarea învățământului public, prin monetizarea admiterii va înceta. Universitățile private își vor asigura fondurile din surse private iar universitățile publice din fonduri de stat, învățământul superior de stat fiind integral gratuit, cu excepția studenților care vor rămâne repetenți. Universitățile private au ca scop profitul, în timp ce universitățile publice serviciul în interesul public. Ambele tipuri de universități vor putea beneficia de fonduri publice și private pentru cercetare, în urma unor concursuri de proiecte. Ambele tipuri de universități se vor supune rigorilor legii educației și vor fi clasificate de către Ministerul de resort, funcție de performanța școlară și de cercetare. Plagiatul – maladie gravă a învățământului superior, va fi sancționat cu exmatricularea, ca și și realizarea lucrărilor de specialitate de către oricine sau orice altceva decât de către student (impostura academică). Titlurile de doctor plagiate acordate în ultimii ani vor fi retrase din oficiu. Examenul de admitere în învățământul superior de stat va fi obligatoriu, numărul de locuri fiind stabilit de către Ministerul de resort împreună cu celelalte ministere implicate în economia națională și cu confederația patronatelor și sindicatele. Numărul de locuri va fi reînnoit pentru fiecare ciclu universitar. Universitățile sau facultățile performante vor fi încurajate să se dezvolte în continuare, așa încât numărul de studenți să crească în acord cu cerințele economiei naționale. Pentru creșterea calității actului de învățământ, în facultățile în care licența durează 3 ani se va reveni la programul de 4 ani, completat cu programe de master de un an și jumătate sau 2 ani. Impactul bugetar al extinderii cu un an al ciclului de licență va fi compensat de reechilibrarea bugetară, ca urmare a ierarhizării sistemului și a restructurării numărului de universități de stat. Ministerul va demara consultări cu universitățile, cu alte ministere și cu mediul de afaceri, așa încât România să iasă din categoria statelor care își finanțează slăbirea statului și societății prin exportul de creiere (brain drain). Va fi instituit contractul de studii.