CREȘTEREA CALITĂȚII ȘI REDUCEREA TIMPULUI DE ACCES LA SERVICIILE MEDICALE DE URGENȚĂ

CREȘTEREA CALITĂȚII ȘI REDUCEREA TIMPULUI DE ACCES LA SERVICIILE MEDICALE DE URGENȚĂ Programul de guvernare AUR în domeniul sănătății urmărește reducerea timpului de acces la serviciile medicale de urgență, prin creșterea și înnoirea parcului de ambulanțe și asigurarea necesarului de personal medical specializat, astfel încât timpul de intervenție la fiecare caz să nu depășească 10 minute. În momentul de față, Serviciile Publice de Ambulanță se află în situația de a fi fost sabotate sistematic prin neimplicare, în cursul anului 2022, privind încheierea Contractului subsecvent din Acordul-Cadru pe anii 2018-2022. Acest fapt a dus la pierderea unui număr de aproximativ 400 de ambulanțe Tip B 4×4 și 4×2, pentru echipaj medical de urgență și a celor aproximativ 100 de ambulanțe Tip C, pentru echipaj medical de urgență cu medic, în condițiile în care, Serviciile Publice de Ambulanță se confruntă cu o mare lipsă de autosanitare, iar din numărul de autosanitare din dotarea Serviciilor Publice de Ambulanță, doar 25% îndeplinesc condițiile tehnice legale. Peste 90% dintre intervențiile medicale de urgență prespitalicești la nivel național sunt furnizate de SABIF/SAJ-uri (Serviciu de Ambulanță București-Ilfov/Servicii de Ambulanță Județene) și restul de SMURD. Serviciile de Ambulanță au 7924 de salariați. Dacă nu sunt urgențe, ambulanțele ajung la pacienții care necesită consultații la domiciliu cu întârzieri de peste două ore. Deficitul de personal și mașini depășește 50%. Regiunea București-Ilfov, de pildă, are un serviciu de ambulanță subdimensionat, raportat la numărul de locuitori. Deficitul de personal din București este cel mai mare din Țară, de 64,30%. Serviciile de ambulanță județene au primit ultimele ambulanțe noi în urmă cu cinci ani, în 2019, însă în fiecare județ numărul ambulanțelor primite a fost în medie de numai 20. Situația numărului ambulanțelor din orașele aglomerate este relativ aceeași: există puține ambulanțe și puțini medici, raportat la numărul populației deservite. În cadrul Serviciului de Ambulanță din Municipiul București-Ilfov sunt 1.147 de angajați, adică medici, asistenți, ambulanțieri, operatori și personal administrativ. Ar trebui să fie în jur de 3.000 de oameni. Deficitul de personal la nivel de întreg serviciu de ambulanță București-Ilfov, este de 64,30%. În total, parcul auto de ambulanțe are 295 de mașini. Dintre acestea, 126 sunt cumpărate în ultimii trei ani, sunt noi. Mai sunt 6 ambulanțe cu o vechime de 8 ani. 163 de ambulanțe mai vechi de 10 ani sunt încă în parcul auto, ca să fie folosite în continuare pentru a crește capacitatea de intervenție. O parte dintre mașini sunt păstrate ca mașini de rezervă și înlocuiesc mașinile noi, când apare o problemă. Situația de la București se regăsește și în alte județe. În județul Timiș, cu toate că numărul locuitorilor este mai mic decât în Capitală. Conform normărilor, ar trebui ca acolo să fie 90 de medici: sunt 47 de medici, în prezent. În total sunt 520 de angajați, cu tot cu personalul suplimentar alocat în timpul pandemiei de Covid. Există un număr de 87 de ambulanțe, dar doar 56 sunt funcționale. Foarte multe au probleme, două sunt accidentate, altele au accidente mai vechi și nu au mai putut fi reparate. În județul Brașov, serviciul de ambulanță are un deficit de personal de 53%, lucrează mult mai puțini oameni decât ar fi necesar. La nivelului județului sunt 80 de ambulanțe, însă funcționale sunt 60, iar 20 sunt în stare de casare. Și din acestea 60, pentru că sunt vechi, multe vor mai trece la casare (unele au depășit 200.000 km.) Numai 27 de ambulanțe sunt relativ noi, cumpărate în 2019. În cadrul Serviciului de Ambulanță din județul Cluj, deficitul de personal este de 40%. Ar trebui ca ambulanța să aștepte urgența, și nu invers. Sunt 380 de angajați, dar populația e de aproximativ 700.000. În total există doar 23 de ambulanțe. Pe tură sunt 13 mașini pe Cluj-Napoca și 10 pe raza județului. Pentru o mai bună acoperire a cazurilor din județ, ar trebui cel puțin o ambulanță în plus pe tură, ceea ce ar însemna și 10 oameni suplimentar pe tură. În județul Iași, numărul de ambulanțelor este de 77. Însă, 61,03% dintre acestea ar trebui casate. 52% dintre ambulanțele folosite în prezent au un rulaj cuprins între 400.000 si 1.133.304 de km! Pentru a funcționa cum trebuie, Serviciul de Ambulanță Iași ar mai avea nevoie de 257 de angajați, ceea ce reprezintă un deficit de 50%. În prezent, Ambulanța de la Iași are 502 angajați, din care 36 angajați cu contract individual de muncă, pe perioadă determinată. Situația prezentată în județele de mai sus este aceeași în toată Țara. Peste 50% din parcul auto al ambulanțelor din România este mai vechi de 10 ani și afectează deopotrivă siguranța pacienților și a echipajelor. Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a declarat că, în perioada 2018-2022, Departamentul pentru Situații de Urgență, condus de Raed Arafat, ar fi trebuit să achiziționeze, în baza unui contract-cadru, un număr minim de 2.100 de ambulanțe pentru Serviciile de Ambulanță aflate în subordinea Ministerului Sănătății, însă în ultimi trei ani nu au mai fost cumpărate ambulanțe noi. În cei patru ani, serviciile de specialitate au primit doar 600 de autospeciale. Este și acesta unul din rezultatele „dublei măsuri” și „conducerii bicefale” în sistemul de asistență și medicină de urgență din România, despre care am vorbit anterior și a cărei soluționare se regăsește în programul AUR pentru sănătate. În concluzie, deși accesul la servicii medicale în regim de urgență trebuia să reprezinte o prioritate, în ultimii ani, din păcate, prin substituirea Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU) deopotrivă Ministerului Sănătății și serviciilor județene de ambulanță, am asistat la o lentoare nepermisă a achizițiilor de ambulanțe și echipamente medicale conexe. Ca urmare, se va renunța la achizițiile centralizate de ambulanțe, prin care până în prezent nu au fost achiziționate decât aproximativ 20%, dintre cele prevăzute în contract. Ministerul Sănătății împreună cu serviciile județene de ambulanță vor stabili nevoile și necesitățile în acest domeniu, urmând ca achizițiile să se facă în regim descentralizat, la nivelul fiecărui județ, având în vedere volumele mari implicate și nevoia asigurării transparenței acestor proceduri, mai ușor de realizat prin segmentarea contractelor, care pot fi inclusiv comparate de la un județ la altul, ca o măsură primară de control. Serviciul de medicină de urgență este un pilon esențial din cadrul sistemului național de sănătate publică. Acesta trebuie sistematizat și standardizat după principiul proximității, astfel încât să fie rapid și eficient în cazurile de urgență. Resursele logistice necesare serviciului de ambulanță trebuie să beneficieze de alocări bugetare anuale conforme cu necesarul de dotare, mentenanță și modernizare întocmit la nivel național. Competența și atribuțiile pentru gestionarea acestui domeniu trebuie asumate de un responsabil cu rang de secretar de stat, care să conducă nemijlocit structura competentă la nivel central și unitățile descentralizate din teritoriu. Portofoliul logistic al Serviciului de medicină de urgență trebuie modernizat și diversificat, pentru a face față provocărilor generate de traficul aglomerat, schimbărilor climatice și specificului geografic din diverse zone ale României. Personalul paramedical din organigrama Serviciului de medicină de urgență trebuie să fie pregătit în unități școlare și centre de training special constituite. Selecția și recrutarea personalului pentru serviciul de medicină de urgență trebuie realizate în centre de resurse umane locale și regionale special înființate și aflate în subordinea ministerului Sănătății. Autoritățile locale au datoria de a oferi condiții și facilități de cazare și transport pentru personalul angajat în serviciul de medicină de urgență și care nu este rezident pe raza unităților administrative în care activează.

1. 0Original