Programe de guvernare
E11.19

ALIMENTAȚIE ȘI PREVENȚIE PENTRU O VIAȚĂ SĂNĂTOASĂ – SANCȚIONAREA DRASTICĂ A DUBLULUI STANDARD ÎN CALITATEA ALIMENTELOR

Documentul original

Pagina 70-71 ↗

ALIMENTAȚIE ȘI PREVENȚIE PENTRU O VIAȚĂ SĂNĂTOASĂ – SANCȚIONAREA DRASTICĂ A DUBLULUI STANDARD ÎN CALITATEA ALIMENTELOR Programul de guvernare AUR prevede asigurarea accesului la o alimentație sănătoasă, în cantitate suficientă, în special pentru copii, precum și promovarea activităților fizice pentru toate categoriile de vârstă, alături de furnizarea de resurse materiale care să le faciliteze. Pornim de la premisa că una dintre cele mai periculoase probleme de natură medicală în secolul XXI este obezitatea, prezentă în ultima perioadă din ce în ce mai mult și în rândul copiilor și al adolescenților din România. Obezitatea nu afectează doar mobilitatea și condiția fizică a persoanelor afectate, ci afectează în mod direct starea generală de sănătate pe care o degradează progresiv. Incidența obezității crește într-un ritm alarmant în toată lumea, inclusiv în rândul copiilor. Principala cauză identificată de specialiști este regimul alimentar, chiar dacă printre factorii declanșatori se mai regăsesc stilul de viață sau premisele natură ereditară. Obezitatea este ereditară în proporție de 40% – 70%. În prezent, România depășește cu câteva procente media europeană în ceea ce privește procentele persoanelor obeze. Conform statisticilor, 49% din femei sunt supraponderale și 10% au depășit pragul obezității, iar 63.2% din bărbați sunt supraponderali și 10% obezi. Aproximativ 30% dintre copiii în vârstă de 7-9 ani sunt supraponderali în România, în timp ce între 15 și 20% dintre ei sunt obezi. După doi ani de pandemie, ultimele cifre arată că persoanele supraponderale au fost mai predispuse la forme grave ale bolii și chiar deces. Supraponderabilitatea (ce include obezitatea) este a patra cauză de deces. În Europa, aproximativ 1,2 milioane de persoane mor anual din această cauză. Dacă nu vor fi luate măsuri de prevenție ca educarea populației privind nutriția corectă și importanța sportului, până în 2030, în România vor fi aproape 500.000 de copii cu vârste cuprinse între 5 și 19 ani, care vor suferi de obezitate. Pentru a se asigura o hrană sănătoasă pentru copii, extinderea programului „Masă caldă în școli” reprezintă o oportunitate uriașă pentru autorități. Programul va fi dezvoltat în comun de Ministerul Învățământului, cu suportul adecvat al Ministerului Sănătății. Persoanele supraponderale prezintă riscuri crescute de a dezvolta boli grave la nivelul întregului organism. Este vorba de boli cardiovasculare, endocrine, gastrointestinale, neurologice sau afecțiuni ortopedice. Obezitatea infantilă provine din educația nutrițională deficitară și din lipsa activităților fizice (sport). Dieta care are un conținut ridicat de sare, zahăr și grăsimi, în combinație cu activitatea fizică redusă reprezintă principala cauză a obezității la copii. Trăim într-o societate care încurajează consumul excesiv de alimente, de cele mai multe ori nesănătoase și descurajează activitatea fizică. Soluția este să reușim să avem control asupra dimensiunilor porțiilor de mâncare, să avem o dietă cu conținut scăzut de grăsimi și calorii și o activitate fizică regulată. În consecință, statul român trebuie să își asume în mod explicit și nemijlocit rolul de protector și garant al sănătății publice și sub acest aspect. Consumatorul român trebuie protejat în fața amenințărilor tot mai mari, constituite de produsele alimentare nesănătoase sau chiar periculoase pentru sănătate. Primul pas este informarea și educarea corectă a consumatorilor. Autoritățile centrale și locale trebuie să își asume obligația de a lansa programe de informare cu privire la riscurile care derivă dintr-o alimentație nesănătoasă. În același timp, toți producătorii și comercianții trebuie constrânși, prin intermediul normelor de protecție a consumatorului, să ofere informații relevante și explicite cumpărătorilor, pe ambalajele produselor scoase la vânzare. Aceste acțiuni vor trebui să vizeze informarea și educarea populației, în cadrul unui program guvernamental asumat, în legătură cu practicile sănătoase de viață, prevenirea bolilor și promovarea igienei. Campaniile de conștientizare, programele de vaccinare, screening-urile regulate pentru depistarea precoce a afecțiunilor, educația în nutriție și promovarea exercițiilor fizice pot contribui semnificativ la reducerea îmbolnăvirilor și îmbunătățirea stării generale de sănătate a populației. O pârghie care va fi utilizată va fi politica fiscală. Aceasta va încuraja fabricarea și comercializarea produselor benefice pentru sănătate și va suprataxa bunurile cu potențial dăunător. Vor fi create facilități pentru sălile de sport și centrele de agrement activ, prin alocarea de vouchere (pe baza unor criterii bine stabilite, atât pentru sălile partenere, cât și pentru cei ce aplică în calitate de potențiali beneficiari) și facilități de ordin fiscal (fiscalitate redusă, pentru produsele sănătoase, pentru sălile de sport etc), aceasta fiind însă o zonă de confluență cu educația/protecția socială/creșterea natalității. O altă componentă a sistemului de protecție a consumatorului va fi eliminarea dublului standard pentru produsele din import. Este dovedit și recunoscut de companii multinaționale renumite că produse aparent similare au compoziții diferite pe piețe de export, față de cele din țările de origine. Acțiunile compartimentelor de prevenție și control din subordinea guvernului vor avea ca prioritate supravegherea sănătății alimentare a românilor și vor supraveghea cu celeritate calitatea alimentelor și conformitatea lor. Se va reglementa o creștere drastică a sancțiunilor în caz de contravenție și chiar sancționarea penală a unor fapte care atentează la sănătatea publică.

  1. Original