2. FINANŢE

Obiective generale Ministerul Finanțelor va avea, în următorii ani, un rol central în consolidarea stabilității economice a României, în reașezarea finanțelor publice pe baze sustenabile și în crearea unui cadru fiscal - bugetar predictibil pentru cetățeni, mediul de afaceri și investitori. România trebuie să continue procesul de consolidare fiscal-bugetară, cu încadrarea în ținta de deficit bugetar stabilită pentru acest an (6.2% din PIB) . Continuarea proceselor de consolidare fiscal -bugetară prin aprobarea unui buget pe anul 2027, în vederea menținerii angajamentelor asumate în cadrul Planului Bugetar Structural pe Termen Mediu . Acest proces va fi realizat printr -o abordare responsabilă, graduală și credibilă, care să combine disciplina bugetară cu menținerea unui nivel realist al investițiilor publice. Ministerul Finanțelor va coordona elaborarea unor bugete realiste, construite pe prognoze prudente, pe prioritizarea cheltuielilor și pe o mai bună evaluare a impactului economic și social al politicilor publice. Obiectivul este ca evoluția cheltuielilor recurente, inclusiv a celor sociale, să fie integrată într-un cadru bugetar predictibil, sustenabil și compatibil cu angajamentele europene ale României. Un obiectiv major va fi evitarea acumulării unor presiuni bugetare care afectează stabilitatea economică, creșterea costurilor de finanțare și cre area unui mediu nefavorabil investițiilor. Prin disciplină bugetară, transparență și o programare mai bună a resurselor publice, Guvernul va urmări crearea unui climat economic stabil, fără surprize fiscale pentru mediul de afaceri și fără schimbări bruște care afectează deciziile de investiții. România a pornit de la un deficit ESA de 9,3% din PIB în 2024, și l-a redus la 7,9% ESA, respectiv 7,65% cash la finalul anului 2025. Deficitul bugetar cash trebuie redus de la aproximativ 146 miliarde lei, la aproximativ 127 miliarde lei, iar, conform estimărilor de lucru, traiectoria trebuie să permită apropierea de aproximativ 110 miliarde lei în etapa următoare. Beneficiile consolidă rii trebuie să se vadă prin scăderea inflației, acces mai bun la finanțare, creșterea investițiilor private și atractivitate mai mare pentru investitori. Corecția fiscală este construită gradual, pentru a evita o ajustare bruscă asupra economiei reale. Obiectivul rămâne reducerea deficitului fără întreruperea investițiilor publice și fără deteriorarea capacității de finanțare a economiei. Continuarea consolidării fiscale va fi susținută prin controlul cheltuielilor curente, prioritizarea investițiilor, creșterea colectării și reducerea risipei administrative. Ministerul Finanțelor va menține un control strict al cheltuielilor bugetare, în special în zona cheltuielilor curente și a noilor angajamente bugetare, astfel încât procesul de ajustare a deficitului să fie susținut până în 2031. Va fi menținută tendința de reducere a cheltuielilor de personal pentru a permite politici salariale echitabile, fără creșteri ad-hoc nesustenabile. Ministerul Finanțelor va continua procesul de modernizare a administrației fiscale, prin digitalizarea relației stat-contribuabil, creșterea colectării, reducerea evaziunii fiscale și orientarea controalelor către zonele cu risc ridicat. Accentul va fi pus pe protejarea contribuabililor corecți, pe simplificarea conformării fiscale și pe aplicarea echitabilă a regulilor existente. În paralel, Ministerul Finanțelor va contribui la reforma administrației publice prin analiza cheltuielilor raportate la performanță, reducerea risipei, creșterea eficienței utilizării fondurilor publice și corelarea alocărilor bugetare cu rezultatele obți nute. Cheltuielile publice trebuie să fie justificate prin impact real, iar investițiile trebuie prioritizate în funcție de maturitate, utilitate și capacitatea de finalizare. Totodată, Guvernul va continua procesul de descentralizare a finanțelor publice, prin întărirea capacității autorităților locale de a gestiona resurse pentru dezvoltare. Transferul de resurse către administrațiile locale va fi corelat cu responsabilitatea în utilizarea fondurilor, capacitatea administrativă, nevoile reale ale comunităților și prioritizarea investițiilor locale cu impact economic și social. Ministerul Finanțelor va avea un rol esențial în pregătirea următorului ciclu financiar european, astfel încât resursele europene disponibile României să fie integrate coerent în politica bugetară, în prioritățile de investiții și în strategia de dezvoltare economică. Fondurile europene trebuie să devină principalul instrument de finanțare a modernizării României, reducând presiunea asupra bugetului național și susținând investiții cu efect multiplicator în economie. Direcțiile de acțiune ale Ministerului Finanțelor vor fi corelate cu angajamentele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Semestrul European, Pactul de stabilitate și creștere și obiectivele de convergență economică ale României. Prin aceste măsuri, Ministerul Finanțelor va contribui la consolidarea încrederii în economia românească, la reducerea vulnerabilităților fiscale și la crearea unui cadru predictibil pentru dezvoltare, investiții și creștere economică sustenabilă. Reforme/Reorganizări/Comasări Consolidarea capacității administrative a Ministerului Finanțelor, ANAF și Autorității Vamale Române, printr -o mai bună organizare a structurilor interne, clarificarea atribuțiilor între nivelul central, regional și teritorial și îmbunătățirea coordonării instituționale. Ministerul Finanțelor își va întări rolul de centru de analiză, fundamentare și coordonare a politicilor fiscal -bugetare, astfel încât deciziile publice să fie susținute de date, evaluări de impact și soluții tehnice coerente. Dezvoltarea capacității Ministerului Finanțelor de prognoză bugetară, analiză macroeconomică și evaluare a sustenabilității fiscal. Obiectivul este ca noile politici fiscale și bugetare să fie fundamentate riguros înainte de adoptare, pentru a evita măsurile nepredictibile, supraestimarea veniturilor, acumularea de presiuni bugetare și apariția unor dezechilibre care afectează stabilitatea economică. Crearea unui punct unic național de clarificare fiscală pentru contribuabili , prin reformarea și consolidarea activității de asistență contribuabili la nivelul Ministerului Finanțelor și al administrației fiscale. Acest mecanism va asigura un tratament unitar al solicitărilor de clarificare formulate de mediul de afaceri și de con tribuabili, cu termene standard de răspuns, proceduri clare și publicarea, în formă anonimizată sau agregată, a interpretărilor relevante pentru situațiile recurente. Obiectivul este reducerea incertitudinii fiscale, prevenirea interpretărilor neunitare, creșterea conformării voluntare și diminuarea riscului de litigii între contribuabili și administrația fiscală. Un sistem fiscal predictibil nu înseamnă doar reguli clare, ci și a plicarea lor consecventă, transparentă și egală pentru toți contribuabilii. Reorganizarea ANAF din perspectiva structurii şi a proceselor: a) din perspectiva coordonării trebuie o structură piramidală: (i) în acest moment există 3 domenii (control, colectare şi trezorerie) care sunt organizate şi coordonate pe vertical pe tip „silozuri“ (local, regional, central) şi care nu cooperează între ele; (ii) centralizarea activităţii structurilor -suport la nivel central/regional al ANAF şi în coordonarea structurilor Ministerului Finanţelor; b) centralizarea deciziilor pentru: (i) analiza de risc pentru stabilirea riscului de neconformare fiscală; (ii) controlul operativ şi inopinat, precum şi controlul fiscal la nivel de regiuni; c) stabilirea de indicatori de performanţă Direcția de reformă este centralizarea analizei de risc fiscal, integrarea datelor fiscale și orientarea controalelor către zonele cu risc ridicat. Controlul fiscal trebuie să fie selectiv, documentat și proporțional cu riscul, nu dispersat administrativ. Prioritățile operaționale includ consolidarea capacității ANAF și a Autorității Vamale Române în dosare complexe: evaziune fiscală, fraude de TVA, contrabandă, rambursări nejustificate și diminuarea bazei de impozitare prin cheltuieli intra-grup care nu se justifică. În zonele cu risc fiscal ridicat vor putea fi utilizate analize de risc și metodologii de control comune cu autoritățile publice relevante, planuri dedicate, inclusiv pentru combustibili, legume -fructe, materiale de construcții, jocuri de noroc și operațiuni cu risc de sub-declarare sau transfer artificial de profit. Reducerea gap -ului de TVA se va realiza prin extinderea indicatorilor de risc, instrumente de digitalizare, detecție timpurie a fraudei fiscale și a riscurilor de intrare în insolvență, precum și centralizarea analizei de risc la nivelul ANAF, concomitent cu sistarea rambursărilor de TVA în cazul suspiciunilor documentate de fraudă fiscală. Jaloanele europene relevante pentru ANAF și Vamă și implementarea măsurilor din cadrul PNRR vor viza întărirea integrității, îmbunătățirea legislației, utilizarea indicatorilor de risc fiscal în alocarea resurselor ANAF/Vamă și stimularea salariaților în funcție de gradul de colectare a creanțelor bugetare și de realizarea planului de venituri. Reforma structurală a ANAF și a AVR va include modificări legislative pentru creșterea gradului de respectare a obligațiilor fiscale și dezvoltarea unui sistem de tip bonus-malus corelat cu performanța colectării la ANAF și Vamă. Creșterea colectării nu se va face prin presiune generalizată pe contribuabilii conformi, ci prin selecție de risc, control eficient și concentrarea resurselor instituționale asupra marii evaziuni. Reforma pentru creşterea încrederii contribuabililor în serviciile fiscale: (i) depolitizarea funcţiilor de conducere la nivel regional şi local şi organizarea de examene la nivel central pentru ocuparea funcţiilor de conducere; (ii) reducerea cazurilor de exercitare cu caracter temporar a unei funcţii publice de conducere vacante; (iii) introducerea utilizării de bodycam -uri de către inspectorii antifraudă şi de către personalul vamal în cadrul operaţiunilor de control cu risc fiscal ridicat; (iv) asigurarea integrității pentru inspectorii antifraudă şi personalul vamal; (v) îmbunătățirea serviciilor de asistență contribuabili și transformarea structurii într -un instrument de creștere a conformarii voluntare. Asigurarea sustenabilităţii datoriei guvernamentale prin: a) Menținerea datoriei publice pe o traiectorie sustenabilă, prin respectarea țintelor și angajamentelor asumate de România în cadrul Planului fiscal-bugetar structural pe termen mediu, în concordanță cu regulile fiscal -bugetare europene și cu obiectivul de c onsolidare a stabilității macroeconomice; b) finanţare netă relativ echilibrată din surse interne şi externe; c) accesarea pieţelor externe de capital, diversificarea bazei de investitori şi utilizarea instrumentelor financiare derivate. In acest moment România are o perspectivă negativă a ratingului din partea tuturor celor 3 mari agenții de rating, în condițiile unui rating la cel mai scăzut nivel al gradului investițional. Menținerea ratingului suveran la nivelul gradului investițional (investment grade) din partea principalelor agenții de rating (S&P, Moody’s și Fitch) este un obiectiv crucial, însă reobținerea perspectivei stabile de rating trebuie să fie principalul obiec tiv într-un orizont de timp de maxim un an. O perspectivă stabilă a ratingului va reprezenta o ancoră puternică din perspectiva reducerii costurilor de finanțare atât la nivel suveran cât și al altor emitenți de datorie, respectiv la nivelul autorităților publice locale sau corporațiilor. Acest obie ctiv este strâns corelat cu continuarea ajustării fiscale conform Planului fiscal pe termen mediu agreat cu CE cât și cu o implementare eficientă a programelor PNRR și SAFE și o absorbție adecvată a fondurilor de coeziune. O planificare a procesului de ado ptarea bugetului pentru anul 2027 mai devreme în acest an coroborată cu un buget credibil care să continue consolidarea fiscală în conformitate cu angajamentele asumate cu Comisia Europeană ar favoriza obținerea unei perspective stabile a ratingului. Pe termen mediu, Ministerul Finanțelor va urmări în continuare îndeplinirea obiectivelor prevăzute în Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale pentru perioada 2025 -2027, respectiv: Programe de finanţare/dezvoltare/prioritare Evaluarea impactului programelor naționale de finanțare Guvernul va derula o analiză de impact a programelor naționale, schemelor de ajutor de stat și proiectelor de investiții cu finanțare multianuală din bugetul de stat, pentru a identifica programele cu eficiență redusă, suprapuneri instituționale sau redundanță față de alte surse de finanțare disponibile, precum fondurile europene, finanțările BEI, BERD sau alte instrumente financiare internaționale. În urma acestei evaluări, programele care nu produc rezultate măsurabile sau care pot fi finanțate mai eficient din alte surse vor fi restructurate, comasate, suspendate sau reorientate către obiective cu impact economic și social mai ridicat. Guvernul va menține un nivel ridicat al investițiil or publice în infrastructură, sănătate, proiecte locale, transport și modernizare administrativă. Ministerul Finanțelor va asigura finanțarea investițiilor din PNRR și fonduri europene, precum și a programelor naționale Anghel Saligny și CNI, în paralel, împreună cu ministerele de resort, cu pregătirea unor măsuri de prioritizare a portofoliului de investiții și a modului de gestionare a programelor, astfel încât dezvoltarea și sectorul construcțiilor să fie susținute fără abaterea de la țintele de deficit. Registrul public al programelor de finanțare bugetară Va fi lansat un registru public al programelor de finanțare din bugetul de stat, care va include informații privind obiectivele programului, beneficiarii vizați, alocările anuale, indicatorii de performanță, stadiul de implementare și rezultatele obținute. Acest instrument va crește transparența utilizării banilor publici, va permite monitorizarea eficienței programelor și va oferi Guvernului, Parlamentului, autorităților locale și mediului economic o imagine clară asupra finanțărilor disponibile și a impactului acestora. Evaluarea ex ante a programelor noi Demararea unor noi programe de finanțare din bugetul de stat va fi condiționată de realizarea unei evaluări ex ante a impactului economic și social, inclusiv prin analiză cost -beneficiu, analiză de sustenabilitate și identificarea surselor de finanțare dis ponibile. Noile programe vor trebui să demonstreze clar necesitatea intervenției publice, complementaritatea cu fondurile europene și alte surse de finanțare, precum și capacitatea de a genera efecte concrete: investiții, locuri de muncă, creșterea valorii adăugate, dezvoltare locală sau reducerea decalajelor regionale. Dezvoltarea parteneriatelor public-private și pregătirea unui portofoliu național de proiecte concomitent cu lansarea Facilitații pentru preagătirea PPP Guvernul va relansa utilizarea parteneriatelor public -private ca instrument complementar de finanțare a investițiilor majore, în special în domenii precum infrastructura de transport, sănătatea, energia, infrastructura urbană, eficiența energetică, digitalizarea și serviciile publice locale. Va fi pregătit un pipeline național de proiecte PPP , cu proiecte mature, bancabile și prioritizate, atât la nivel central, cât și la nivelul autorităților publice locale. Acest portofoliu va permite atragerea capitalului privat, reducerea presiunii asupra bugetului de stat și accelerarea investițiilor care pot produce valoare economică și socială. Guvernul va operaționaliza Facilitatea pentru pregătirea parteneriatelor public -private, cu o alocare de 25 milioane euro , conform programului de relansare economică, pentru a sprijini pregătirea tehnică, financiară și juridică a proiectelor PPP. Facilitatea va putea finanța studii de fezabilitate, analize cost-beneficiu, evaluări de bancabilitate, structurarea financiară a proiectelor, documentații de atribuire și asistență tehnică pentru autoritățile publice centrale și locale. Obiectivul este ca autoritățile publice să nu lanseze proiecte insuficient pregătite, ci proiecte solide, credibile și atractive pentru investitori, cu o alocare echilibrată a riscurilor și cu beneficii clare pentru cetățeni. Programe pentru competitivitate, înaltă tehnologie și repatrierea capitalului uman Continuarea și extinderea programului strategic „TechUp România”. Consolidarea poziției României ca hub regional în industriile de înaltă tehnologie (Deep -Tech, Inteligență Artificială, Life Sciences și Industria 4.0) prin sprijinirea directă a tranziției de la faza de prototip și cercetare la producția industrială de masă. Măsura urmărește stimularea investițiilor private în inovare prin utilizarea unor pârghii fiscale competitive, precum super -deducerea cheltuielilor de cercetare - dezvoltare (R&D), pentru a atrage capital cu valoare adăugată mare și a crea locuri de muncă înalt calificate. Operaționalizarea programului național „Diaspora Investește Acasă”. Transformarea exodului de creiere într -un motor de dezvoltare economică prin facilitarea repatrierii active a românilor din diaspora și integrarea lor în ecosistemul antreprenorial autohton. Schema va funcționa pe principiul cofinanțării inteligente, combinând instrumentele de creditare ale Băncii de Investiții și Dezvoltare (BID) cu granturi de sprijin, punând accent pe transferul de expertiză internațională, reducerea barierelor la intrare pentru tine rii antreprenori și asigurarea sustenabilității pe termen lung a noilor afaceri. Acţiuni pentru companii/instituţii subordonate Măsuri de debirocratizare/digitalizare Îmbunătăţirea relaţiei cu contribuabilul și sprijn pentru mediul de afaceri prin: Române Măsuri suplimentare de simplificare și interoperabilitate Scăderea evaziunii prin: Responsabilitate fiscal-bugetară Mai multă transparență în execuția bugetară Execuția bugetară va fi prezentată într-o formă mai clară pentru cetățeni, mediul de afaceri și autoritățile locale, astfel încât să fie vizibil cum sunt folosiți banii publici, ce programe performează și unde apar întârzieri sau riscuri. Dezvoltarea pieței de capital românești ca sursă de finanțare pentru economie Guvernul va sprijini utilizarea pieței de capital pentru finanțarea companiilor românești, atragerea economiilor populației către investiții productive și creșterea transparenței companiilor la care statul deține participații, fără afectarea controlului st rategic al statului acolo unde acesta este necesar. Revizuirea cheltuielilor permanente ale statului Cheltuielile recurente vor fi analizate periodic pentru a evita acumularea de obligații permanente fără acoperire în venituri. Orice majorare de cheltuială permanentă va trebui corelată cu spațiul bugetar disponibil și cu țintele fiscal-bugetare asumate. Principiul „banii publici urmează performanța” Alocările bugetare către instituții, programe și companii de stat vor fi corelate cu indicatori de performanță, rezultate măsurabile și impact real. Finanțarea publică nu trebuie să întrețină inerția administrativă, ci să susțină servicii mai bune pentru cetățeni. Dezvoltarea capacității de analiză macroeconomică și de evaluare a impactului măsurilor de politică publică Calitatea deciziei economice depinde de capacitatea statului de a anticipa și de a evalua riguros efectele măsurilor pe care le adoptă. Astăzi, deciziile cu impact major — modificări fiscale, scheme de ajutor de stat sau măsuri de sprijin economic — sunt fundamentate adesea pe analize parțiale, realizate sub presiunea timpului și fără un instrumentar macroeconomic unitar. Capacitatea de analiză rămâne fragmentată între instituții, dependentă de un număr mic de specialiști și insuficient conectată la experti za academică, iar evaluările ex -post, care ar trebui să arate dacă o măsură și -a atins scopul, sunt aproape absente. Acest capitol propune corectarea acestei situații, construind o capacitate de analiză solidă împreună cu universitățile de profil, pe bază de acorduri-cadru și parteneriate. Capacitate de analiză macroeconomică și de modelare. Vom consolida unitatea de analiză macroeconomică și evaluare de impact, cu rol de coordonare metodologică la nivelul administrației, și vom dezvolta un set de modele proprii — macroeconometric, de microsimulare fiscală și de echilibru general — pentru simularea efectelor măsurilor. Pe această bază, fiecare măsură economică majoră va fi însoțită de un studiu de impact ex -ante și de un angajament de evaluare ex -post, după o metodologie unitară de evaluare necesara în fundamentarea actelor normative cu impact economic. Capacitate specializată în domeniul ajutorului de stat. Dezvoltarea capacității de analiză a efectelor schemelor de ajutor de stat — efectul de stimulare, proporționalitatea, impactul asupra concurenței și raportul cost -beneficiu — pe baza unei metodologii standardizate, aliniată la cadrul european și la practica Comisiei Europene. Cooperarea tehnică dintre autoritatea de concurență, ministerele de resort și furnizorii de ajutor va fi î ntărită, iar schemele mari vor fi supuse evaluării ex -post a efectelor, conform cerințelor europene. Capital uman și infrastructură de date. Incurajarea recru tării și retenției economiștilor specializați printr -o grilă de carieră adaptată competențelor tehnice rare și un plan de formare continuă derulat în parteneriat cu universitățile. În paralel, vom dezvolta o infrastructură integrată de date economice și fiscale, cu acces securizat pentru analiză și cu protejarea confidențialității, și vom asigura instrumentele de modelare necesare. Statul va dispune astfel de o capacitate permanentă, independentă tehnic și recunoscută profesional, de analiză macroeconomică și de evaluare a impactului, sprijinită de un parteneriat stabil cu mediul academic. Parteneriatul cu universitățile de profil. Elementul central al acestor parteneriate îl reprezintă dezvoltarea capacității analitice și de fundamentare a politicilor publice în colaborare cu universitățile economice și institutele de cercetare, prin acorduri-cadru multianuale și mecanisme de cooperare stabile. Banca de Investiții și Dezvoltare – rol strategic, guvernanță și produse operaționale Banca de Investiții și Dezvoltare va fi consolidată ca principal instrument financiar strategic al statului român pentru mobilizarea capitalului privat, susținerea investițiilor, creșterea absorbției fondurilor europene și dezvoltarea competitivității economiei. Capitalizarea initială de 3 miliarde de lei va fi majorată în acest an cu cel putin 100 mil euro prin componenta de împrumut aferent ă PNRR asigur ând premizele unor resurse financiare semnificative care să permită îndeplinirea mandatului de bancă de dezvoltare. Mai mult, acest e resurse vor fi suplimentate si prin mandate specifice, conform O .U.G. nr 8/2026 privind instituirea unor m ăsuri de relansare economic ă și cre șterea investi țiilor productive și a competitivit ății precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fiscal-bugetar. Astfel, în bugetul de stat sunt prev ăzute sume de 1 mld de lei care vor putea fi acordate în nume si cont stat de către BID prin instrumente de garantare și creditare (inclusiv prin structurarea de instrumente prin preluarea activității în nume și cont stat de la Exim Banca Româneasca precum si scheme de ajutor de stat atat pentru sprijinirea investitiilor romanilor din Diaspora in Romania cat si pentru sprijinirea cresterii competitivitatii economice). BID va avea un rol central în tranziția de la finanțarea bazată predominant pe granturi către instrumente financiare moderne, cu efect de multiplicare: garanții, cofinanțare, blended finance, co-investire, partajarea riscului, finanțări combinate cu granturi și asistență tehnică. În perspectiva Cadrului Financiar Multianual 2028 –2034, BID va funcționa ca platformă națională pentru instrumentele financiare aferente programelor europene, continuării PNRR, Fondului European de Competitivitate, InvestEU și altor inițiative dedicate competitivității, tranziției verzi, securității economice și dezvoltării industriale. În etapa actuală, BID implementează sau pregătește instrumente relevante pentru economie: Garanția de Portofoliu pentru IMM-uri, cu plafon alocat de 6,16 miliarde lei și peste 95% cotă de piață acoperită prin intermediari financiari; garanții individuale pentru proiecte publice și companii subordonate, cu 2,2 miliarde lei disponibili; creditare directă pentru sectorul public și infrastructură, cu portofoliu în pregătire de peste 450 milioane lei; precum și instrumente din fonduri europene pentru IMM -uri și investiții regionale, cu alocări de aproximativ 233 milioane euro prin Fondul de Participare Regional și aproximativ 189 mili oane euro prin Fondul de Participare Tranziție Justă. În baza OUG nr. 8/2026, BID va implementa, în numele și contul statului, programe de finanțare, garantare și investiții pentru reducerea constrângerilor de finanțare în sectorul public și privat. Printre acestea se numără „Diaspora Investește Acasă”, cu bu get de 100 milioane euro pentru perioada 2026 –2029, programul pentru creșterea competitivității și convergenței regionale, cu buget de 500 milioane euro pentru perioada 2027 –2032, instrumente dedicate agriculturii, autorităților locale, operatorilor de servicii publice și proiectelor finanțate din fonduri europene. BID va avea un rol important și în utilizarea Fondului de Modernizare, prin instrumente financiare dedicate eficienței energetice, securității energetice, decarbonizării industriei, modernizării rețelelor de distribuție și stocare și reducerii consumului e nergetic. De asemenea, va contribui la instrumentul combinat grant-credit din Fondul Social pentru Climă, cu o alocare estimată de 300 milioane euro pentru microîntreprinderi vulnerabile. Pe lângă finanțare și garantare, BID va dezvolta servicii de asistență tehnică pentru IMM -uri, autorități locale și regionale, companii de utilități publice și proiecte strategice, pentru creșterea maturității și bancabilității proiectelor și accelerarea absorbției fondurilor europene.