Raportul anual al Consiliului Fiscal

19,6% în UE), sănătate (5,2%, față de 7,4%) și educație (4%, față de 4,8%). În schimb, România alocă ponderi relativ mai ridicate pentru acțiuni economice (6,7% din PIB, față de 5,3% în UE), ordine publică și siguranță (2,8%, față de 1,7%), apărare (1,6%, față de 1,5%) și locuințe și dezvoltare comunitară (1,5%, comparativ cu 0,7% din PIB). În ceea ce privește protecția mediului, alocările au reprezentat 0,9% din PIB în 2024, ușor peste media UE de 0,8%. Prin urmare, în domeniul mediului, diferențele față de media europeană nu vizează dimensiunea resurselor alocate, ci structura de alocare a acestora.

Graficul 30: Structura cheltuielilor publice în România și în Uniunea Europeană în anul 2024 (% din PIB)

25% 19.6% 20% 13.6% 15%

       10%       6.1%                          6.7%                                7.4%
              5.8%                                 5.3%                         5.2%                     4.8%
                                                                                                      4.0%
        5%                1.6%       2.8%                             1.5%
                              1.5%      1.7%              0.9% 0.8%      0.7%             1.1% 1.2%
        0%
               Servicii    Apărare    Ordine      Acțiuni Protecția Locuințe, Sănătate Cultură, Educație Protecție
               publice               publică și economice mediului servicii și         recreere și        socială
              generale               siguranță                      dezvoltare           religie
                                     națională                       publică
                                                 România       Uniunea Europeană

Sursa: Eurostat

Compoziția cheltuielilor de mediu (vezi Graficul 31) evidențiază diferențe importante între România și media UE în ceea ce privește prioritățile de finanțare. România concentrează alocările pe două componente: gestiunea deșeurilor (0,4% din PIB, față de 0,3% în UE) și reducerea și controlul poluării (0,3% din PIB, de circa trei ori peste media europeană de 0,1%). Cheltuielile pentru gestiunea apelor uzate se situează la nivelul mediei UE (0,2% din PIB), în timp ce protecția biosferei și a mediului natural, respectiv celelalte activități de protecție a mediului se plasează sub pragul de rotunjire, față de aproximativ 0,1% din PIB alocat pentru fiecare la nivelul UE.

Aceste diferențe indică o politică de mediu orientată preponderent către conformarea cu obligațiile din acquis-ul european în materie de deșeuri, ape uzate și emisii, domenii asociate unor proceduri de infringement și unor termene de conformare asumate. În schimb, conservarea biodiversității și protecția ecosistemelor, deși reprezintă un pilon important al dezvoltării durabile, nu sunt reflectate în alocările bugetare. În acest context, analiza cheltuielilor poate contribui atât la evaluarea eficienței și eficacității cheltuielilor de mediu, cât și la reorientarea acestora către domeniile cu impact economic, social și ecologic ridicat.

80